Datele Eurostat, devastatoare pentru Guvernul Bolojan. Când a preluat guvernarea, România avea una dintre cele mai mari creșteri economice din UE. La un an de mandat, a ajuns în „topul european al rușinii”. Ce țară mai este în recesiune, alături de România

România a ajuns de la una dintre cele mai rapide creșteri economice din Uniunea Europeană la una dintre cele mai mari scăderi, după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. Cele mai recente date publicate de Eurostat confirmă faptul că țara noastră a ajuns, în doar un an, de la un stat aflat printre campioanii UE la creștere economică, direct la coada clasamentului. Împreună cu Irlanda, suntem singurele țări cu scădere economică din Uniunea Europeană. În trimestrul al doilea, anul trecut, economia României creștea cu 2%, conform metodologiei europene. În aceeași perioadă din 2026, economia a intrat la apă și scade cu 2%, conform aceluiași Eurostat.

Schimbarea din clasament vine după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan, perioadă în care economia României a avut două trimestre de scădere și două de stagnare. La polul opus se află perioada guvernării lui Marcel Ciolacu, atunci când țara noastră era printre campioanele europene la creștere economică, iar în T2/2025 avea a doua cea mai mare creștere trimestrială din întreaga Uniune Europeană.

MILITAR Vladimir Putin ordonă o nouă mobilizare a rezerviștilor. Cu cât se mărește armata Rusiei

23:36

MILITAR Rusia pompează masiv în bugetul militar pentru 2027. Moscova și-a propus să majoreze cheltuielile cu 27%

23:18

 Loading ...

România, a doua țară în „topul european al rușinii”

La un an după ce a fost în vârful topului european, țara noastră a ajuns la polul opus, cu a doua cea mai mare scădere economică din Uniune, după Irlanda. Datele publicate de Eurostat arată că, pe seria ajustată sezonier, România a înregistrat în T2/2026 o scădere de 2% față de T2/2025. Este a doua cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, după Irlanda, care a raportat un minus de 5,6%. În același timp, PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar zona euro a avut un avans de 1%.

Sursa: Eurostat

La nivel trimestrial, imaginea este diferită, dar nu mai bună pentru România. PIB-ul nu a crescut în T2 față de T1, după o scădere de 0,1% în primul trimestru. În schimb, economia UE a crescut cu 0,5% în T2, după un avans de 0,1% în T1. Practic, România nu a mai pierdut teren față de trimestrul anterior, dar nici nu a reușit să intre pe creștere într-un moment în care economia europeană a călcat pedala de accelerație.

De la guvernul anterior, cu România printre campioanele UE, la Bolojan și o economie la pământ

La nivel comparativ, perioada de dinainte ca Bolojan să preia mandatul de premier, România se afla în fruntea Executivului scoate și mai clar în evidență schimbarea de direcție a economiei. În trimestrul al treilea din 2024, PIB-ul României avea o creștere de 0,3% pe seria ajustată sezonier, după care economia a urcat la +0,8% în trimestrul patru. În primul trimestru din 2025, indicele s-a menținut aproape de același nivel, la +0,7%, pentru ca în trimestrul al doilea să urce din nou până la 2,1%.

Evoluția a culminat cu o creștere trimestrială de 1,2% în T2/2025, a doua cea mai mare creștere din UE, la egalitate cu Croația și după Danemarca.  Altfel spus, România a ajuns la finalul perioadei Ciolacu, cu una dintre cele mai bune evoluții economice din Uniunea Europeană.

Patru trimestre sub guvernarea Bolojan: două pe minus și două pe stagnare

Datele publicate de Eurostat ne arată o succesiune greu de înțeles pentru economia României după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan. În trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul a stagnat față de T2 al aceluiași an. În ultimele trei luni ale anului, economia a luat-o la vale și a înregistrat o scădere de 1,9%. În T1/2026, economia a mai coborât cu 0,1%, iar în T2 a stagnat din nou. Practic, în cele patru trimestre de când a preluat frâiele țării, Bolojan nu a reușit să înregistreze niciun trimestru de creștere economică.

Sursa: INS

Rezultatul apare în condițiile în care „Guvernul austerității” a justificat măsurile adoptate prin necesitatea reducerii deficitului bugetar. Au venit majorări de taxe, creșterea TVA, tăieri și restrângeri de cheltuieli, dar aceste măsuri nu au dus nicicum la revenirea economiei pe creștere. Dimpotrivă, România a intrat în a doua jumătate a lui 2026 cu un PIB mai mic decât în urmă cu un an și cu o economie care a stagnat în cel mai recent trimestru analizat.

Bugetul a fost construit pe creștere, dar economia este pe minus

Atunci când a fost adoptat bugetul pentru 2026, Guvernul și-a construit calculele pe o economie care urma să crească: „PIB-ul de la care am plecat este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere economică prognozată de 1%, o inflație de 6,5% pentru anul 2026”, declara ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după adoptarea cu întârziere a bugetului.

Totuși, datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) după primele șase luni ale anului arată o economie aflată la polul opus față de ipotezele pe care a fost construit bugetul. PIB-ul a scăzut cu 0,8% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă din 2025 pe serie brută, iar pe serie ajustată sezonier declinul a ajuns la 1,6%. În același timp, inflația a ajuns la 8,2% în luna iulie, încă peste nivelul de 6,5% estimat în construcția bugetară, prețurile au crescut iar puterea de cumpărare a scăzut.