Pîslaru a măcelărit legea salarizării. A scăzut valoarea de referință de la 4.320 de lei la 4.100 și într-un final, la 4.000. Gândul prezintă proiectul de lege și efectele în lanț pentru veniturile bugetarilor

Noua variantă a legii salarizării discutată azi la Cotroceni reduce valoarea de referință pentru calcularea salariilor bugetarilor de la 4.325 lei, în versiunea fostului ministru PSD al Muncii Florin Manole, la 4000 lei, potrivit documentelor analizate de GÂNDUL. Suma apare în proiectul prezentat la consultările de joi cu liderii partidelor și se aplică pentru decembrie 2026 și întreg anul 2027.

Liderii PSD, PNL, USR și UDMR ar urma să analizeze ultima propunere a Guvernului demis care prevede o reducere și mai drastică a valorii de referință, de 4.100 de lei în varianta discutată de partide în iulie. Varianta propusă inițial de Ministerul Muncii, cu Florin Manole (PSD) la conducere, era cu o valoare de referință de 4.320 lei.

ACTUALITATE Pasajul Basarab se redeschide. Traficul va fi reluat complet din 7 septembrie, iar lucrările continuă până la finalul anului

20:16

FLASH NEWS Noua lege a salarizării: Florin Manole anunță dispariția unui spor din septembrie. Cine sunt angajații ca nu vor mai primi banii

20:06

„Diferența salarială tranzitorie”, capcana din lege

Cele mai mari modificări sunt pentru salariații din cercetare, sănătate, cultură, diplomație și administrație publică. Reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 lei înseamnă o scădere de -2,44% pentru toate funcțiile al căror coeficient nu se schimbă.

Noua grilă de salarizare ar calcula, pentru aproximativ o treime dintre pozițiile analizate, un venit mai mic decât cel aflat în plată. Salariile nu vor fi reduse imediat, deoarece proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”, însă mecanismul poate transforma următoarele majorări în simple compensări contabile.

Arhitectura noii legi nu a suferit modificări: sunt tot 12 grade salariale, coeficienți care merg de la 1,00 la 8,00, un raport declarat de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul public și o dată de intrare în vigoare fixată la 1 decembrie 2026. Formula rămâne aceeași: coeficientul atribuit prin lege fiecărei funcții, înmulțit cu o valoare de referință exprimată în lei. Diferența față de varianta anterioară stă în al doilea termen al acestei înmulțiri. În forma publicată de Ministerul Muncii în transparență decizională pe 17 iulie, valoarea de referință pentru luna decembrie 2026 și pentru întreg anul 2027 era de 4.100 de lei. În documentul predat joi partidelor, articolul 38 alineatul (3) prevede 4.000 de lei.

Pîslaru a dat vina pe „oficialii europeni” pentru cea mai austeră variantă a legii salarizării

Pentru unele categorii, precum profesorii, coeficienții au fost ușor majorați și absorb o parte din scădere. Pentru alte funcții unde coeficienții au fost modificați în jos, pierderea poate fi mai mare. Concret, la un prim calcul brut, un medic primar plătit cu 16.400 lei brut ar urma să încaseze 16.000 lei brut, un medic specialist încadrat cu un salariu de 13.12o lei ar primi 12.800 lei, iar un profesor universitar remunerat cu 16.400 lei ar încasa 16.000 lei.

Aceasta ar fi versiunea „care îndeplinește toate obligațiile asumate de România și satisface constrângerile fiscale”, a declarat consilierul prezidențial Radu Burnete imediat după noua rundă de negocieri.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru a susținut că oficialii europeni au atras atenţia autorităţilor de la Bucureşti asupra faptului că o creștere „peste anumite praguri” a bugetului de salarii pentru sectorul public poate duce la dezechilibre care pot afecta ratingul de ţară.

De altfel, el a prezentat anterior și calculele: proiectul legii salarizării pe care l-a primit atunci când predecesorul său, social-democratul Florin Manole, a plecat din minister, a declarat Pîslaru, prevedea o anvelopă salarială mai mare cu 15,5 miliarde decât bugetul actual alocat fondului de salarii pentru sistemul public, „în timp ce acordul politic a fost să se prezinte în spaţiul public o versiune de 8 miliarde”.

Pe de altă parte, ministrul demis al Muncii a susținut că dacă Guvernul ar implementa toate solicitările sindicatelor, suma de 12 miliarde de lei ar fi depăşită.

Azi, Pîslaru susține că proiectul propus liderilor politici joi este „echilibrat” şi „obiectiv”, și  nu va duce la scăderi de venituri. Nu acum.

Impactul bugetar: între 11 și 12,8 miliarde de lei, în funcție de scenariu

Documentul de impact care însoțește proiectul estimează efectul agregat al legii față de anul 2026 în două variante de lucru. Primul scenariu, construit pe noii coeficienți din educație și pe matricea de coeficienți din sănătate, produce un impact de aproximativ 11 miliarde de lei. Al doilea, care pornește de la grila publicată în iulie cu erate, urca la aproximativ 12,84 miliarde de lei. Pentru comparație, plafonul negociat anterior cu Comisia Europeană era de 12,1 miliarde de lei. Pe cele cinci familii ocupaționale civile, salariile brute cresc cu 6,1% în primul scenariu și cu 7,3% în al doilea, față de 2026.

Cei mai mulți bani se duc către sectorul special — poliție, jandarmerie, situații de urgență, armată, administrația penitenciarelor și serviciile de informații, aproximativ 210.000 de posturi ocupate — care primește între 2,38 și 2,65 miliarde de lei. Este componenta cel mai puțin analizată public a întregii reforme.

Urmează, la mare distanță, salariile din sănătate. Gărzile medicilor costă între 539 și 577 de milioane de lei pe an, iar majorarea sporului de continuitate pentru asistente în zilele de repaus săptămânal, între 240 și 250 de milioane. Extinderea sporului de dirigenție și introducerea tutoratului în învățământul superior sunt bugetate la 184–200 de milioane de lei, iar sporul pentru gestionarea fondurilor europene la 99–106 milioane.

La capătul celălalt al listei se află sumele mici – dat fiind numărul salariaților, dar mari luate individual. Este vorba despre veniturile demnitarilor, centrali și locali — aproximativ 7.300 de posturi, dintre care nouă din zece la nivel local — costă între 140 și 156 de milioane de lei pe an. Indemnizațiile de ședință ale consilierilor locali și județeni, între 94,5 și 105 milioane. Majorarea salariilor personalului TESA din spitale și de la ambulanțe, între 80 și 83 de milioane. Iar proiectul-pilot de premiere a performanței în spitalele publice, doar 37–38,5 milioane de lei.