Dragoș Pîslaru, iritat că răspunsul Comisiei Europene privind noul draft al legii salarizării a fost făcut public: „Nu ne spune Bruxelles ce să facem”. Gândul a făcut dezvăluirile

Ministrul demis al Muncii și al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a reacționat iritat după ce GÂNDUL a publicat mesajul în care Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că draftul legii salarizării trimis zilele trecute la Bruxelles depășește cu un miliard de lei calculele inițiale anunțate. „Nu ne spune Bruxelles ce să facem”, a afirmat oficialul la B1 TV, răspunzând la o întrebare legată de această corespondență.

Potrivit documentului oficial transmis ministerului condus de Dragoș Pîslaru și obținut de GÂNDUL, principala îngrijorare a Comisiei Europene este faptul că cifrele din textul legii nu se potrivesc cu calculele financiare trimise inițial la Bruxelles. Discrepanța apare în sănătate și generează un cost suplimentar de aproape un miliard de lei.

EXCLUSIV Deputatul PNL Ionuț Stroe susține că în octombrie va începe un nou proces împotriva congresului în care Bolojan a schimbat conducerea partidului

23:23

VIDEO De ce a ales un pilot să prăbușească avionul în ocean în loc să aterizeze pe aeroport

23:12

 Loading ...

Pîslaru, nemulțumit de publicarea corespondenței cu Comisia Europeană

Pîslaru a explicat că documentul transmis de Comisia Europeană reprezintă o corespondență tehnică și nu poate fi interpretat drept o impunere din partea Bruxelles-ului. „România e o țară atipică, corespondența tehnică cu Comisia ajunge publică. Ea nu impune. Când am auzit titrarea «ne impune», nimic mai eronat”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Pîslaru, documentul reprezintă răspunsul Comisiei la unul dintre ultimele scenarii analizate, iar România trebuie să vină cu soluții care să permită respectarea angajamentelor asumate.

„Este o corespondență tehnică și acesta este răspunsul la una dintre versiuni. Nu există condiții impuse, Bruxelles-ul nu ne obligă lucruri. România trebuie să vină cu respectarea angajamentelor. Comisia ne recomandă să avem mai degrabă o rezervă decât să ne ducem la maxim (n.r. se referă la avelopa salarială). În acest an deficitul la Casa de Sănătate a scăzut simțitor. Dar, în niciun caz, Bruxelles-ul nu ne spune ce trebuie să facem noi cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate. Eu cred că acest Guvern, un alt Guvern sau orice Guvern care va veni trebuie să analizeze dacă are măsuri prin care poate să aducă un echilibru”, spune Dragoș Pîslaru.

Ce observații au făcut oficialii europeni privind noua variantă a legii salarizării

Comisia Europeană a solicitat Guvernului să vină cu măsuri compensatorii pentru impactul financiar al noii legi a salarizării, în condițiile în care costurile proiectului ar putea depăși scenariul de aproximativ 8 miliarde de lei discutat inițial. Draftul noii legi a salarizării a ajuns la Comisia Europeană săptămâna trecută, iar răspunsul primit de autoritățile române a inclus mai multe observații privind impactul bugetar. Una dintre principalele cerințe este ca adoptarea legii salarizării să fie însoțită de un pachet de măsuri compensatorii, astfel încât creșterile de cheltuieli să poată fi susținute de buget.

„România trebuie, în primul rând, să respecte angajamentele pe care și le-a asumat. Dacă vrea să cheltuie 12 miliarde de lei pentru legea salarizării, trebuie să vină cu măsuri compensatorii pentru diferența dintre ceea ce avea inițial planificat, respectiv 8 miliarde de lei, și suma de 12 miliarde de lei. Dacă, de exemplu, nu poate realiza 4 miliarde de lei din reducerea cheltuielilor și poate realiza doar 2 miliarde, atunci ar trebui să vină cu măsuri care să se încadreze în limita de 10 miliarde de lei”, a explicat Pîslaru.

Ce variante sunt pe masă legat de impozitarea pensiilor

În ceea ce privește eventualitatea prelungirii impozitării pensiilor începând cu 1 ianuarie 2028, Pîslaru spune că, în acest an, deficitul Casei de Asigurări de Sănătate a scăzut simțitor ca urmare a măsurilor luate de Guvern.

„În lipsa lor, am fi avut, din înțelegerea mea, un deficit semnificativ, de circa 4 miliarde de lei. Acesta este, de fapt, efectul măsurilor despre care vorbim acum. Cu siguranță, va exista o analiză a Ministerului Finanțelor pentru a vedea dacă și cum ar trebui să fie prelungită o astfel de măsură”, precizează Pîslaru.

Oficialii europeni cer Guvernului să modifice urgent legea ca să fie „în deplină concordanță cu fișa de costuri” și să fie complet neutră fiscal.

„Legea ar trebui să specifice în mod clar că factorii de ajustare ar trebui stabiliți prin Hotărâre de Guvern și să fie neutri din punct de vedere fiscal: orice creștere acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități ar trebui să fie complet compensată prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii”, se subliniază în document.

CASS pentru pensii, soluția propusă de Bruxelles pentru acoperirea deficitului

Comisia Europeană atrage atenția și că există lipsa unor surse clare de finanțare pentru scenariul prudent de 8 miliarde de lei asumat inițial. Pentru a stabiliza bugetul, Bruxelles-ul pune pe masă varianta permanentizării și extinderii plății CASS-ului din pensii.

„Identificarea și adoptarea de măsuri pentru a compensa impactul fiscal suplimentar în raport cu scenariul prudent de 8 miliarde de lei pe care l-am discutat inițial. Aceste măsuri ar trebui legiferate în paralel cu, sau de preferat înainte de adoptarea legii salarizării”, solicită oficialii europeni, dând apoi un exemplu concret de soluție: „O posibilă măsură ar putea fi extinderea contribuției CASS pentru pensii. Suntem deschiși să discutăm orice listă de măsuri potențiale pe care le-ați considera adecvate”.

Mai mult, instituția europeană subliniază că aceste decizii fiscale trebuie luate foarte rapid, având un impact direct asupra modului în care România este evaluată pe piețele externe financiare: „Acest lucru este deosebit de important din perspectiva agențiilor de rating”.