Marine Le Pen și Jean-Luc Melenchon, în turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2027, potrivit presei franceze

În timp ce unii politicieni urmează să își anunțe candidatura pentru președinția Franței din 2027, un sondaj arată că turul al doilea s-ar putea desfășura între un candidat naționalist și un candidat socialist. 

Pretendenții la Palatul Elysee care vor să-l succeadă pe Emmanuel Macron, președintele în funcție al Franței din 2017, mai au la dispoziție opt luni pentru a-și convinge alegătorii.

EXCLUSIV Deputatul PNL Ionuț Stroe susține că în octombrie va începe un nou proces împotriva congresului în care Bolojan a schimbat conducerea partidului

23:23

VIDEO De ce a ales un pilot să prăbușească avionul în ocean în loc să aterizeze pe aeroport

23:12

 Loading ...

Franța va găzdui cele mai decisive alegeri din Europa și din lume în 2027. Emmanuel Macron, actualul președinte liberal, nu mai este eligibil să candideze. Cel de-al doilea mandat prezidențial al său va expira în mai 2027. Principalii candidați în topul preferințelor alegătorilor sunt:

1. Marine Le Pen, Partidul naționalist Adunarea Națională
2. Jean-Luc Melenchon, Partidul socialist Franța Rebelă
3. Edouard Philippe, Partidul liberal conservator Orizonturi
4. Gabriel Attal, partidul liberal Renașterea, cel din care provine actualul președinte Emmanuel Macron: 13%

Sondaj: Niciun candidat de centru-dreapta n-are șanse să ajungă în turul 2

Primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pentru 18 aprilie 2027, iar turul al doilea între candidații finali ar urma să aibă loc pe 2 mai 2027. Ultimul sondaj realizat de presa franceză arată că Edouard Philippe și Gabriel Attal, singurii candidați de centru-dreapta care i-ar putea continua moștenirea liberală a președintelui Emmanuel Macron, n-au șanse să ajungă în turul al doilea.

Încă nu este cunoscut numele candidatului Partidului Socialist (PS), fiind divizat între mai mulți candidați. Candidatul partidului ar urma să fie stabilit după alegerile primare din octombrie. Mai mulți candidați au acceptat să se supună acestor alegeri primare, cum ar fi Philippe Brun, Ségolène Royal sau Raphaël Glucksmann,

Turul 2 s-ar putea desfășura între naționalista Le Pen și Melenchon, un fost adept al lambertismului de extrema stângă

Primii doi favoriți sunt Marine Le Pen, președintele partidului naționalist Adunarea Națională (37%), și Jean-Luc Melenchon, președintele partidului de stânga „Franța Neînvinsă” (17%).  Pe locul 3 se situează liberalul Gabriel Attal, cu 15%. Marine Le Pen, care a pierdut de două ori alegerile prezidențiale din turul 2 împotriva lui Macron, ar avea de această dată șanse sporite să devină primul președinte naționalist al celei de-a Cincea Republici  Franceze.

Dacă liberalii moderați, liberalii progresiști  socialiștii, comuniștii și chiar conservatorii republicani pro-UE s-ar putea uni pentru a-l vota pe Melenchon pentru a preveni accederea naționalistei Le Pen la Elysee, de teama că politicile sale eurosceptice ar putea periclita relațiile cu Ursula von der Leyen și cu Comisia Europeană de la Bruxelles.

În cazul în care Gabriel Attal se retrage, Jean-Luc Mélenchon s-ar afla la egalitate cu Edouard Philippe (17%) dacă stânga este reprezentată de Raphaël Glucksmann, dar ar fi devansat cu două procente (19%) dacă François Hollande ar fi cel care reprezintă partidul socialist. În schimb, dacă Edouard Philippe s-ar retrage în favoarea lui Gabriel Attal, Jean-Luc Mélenchon ar avea asigurată calificarea în turul al doilea. 

Capcana în care ar putea pica Le Pen și cum riscă Franța să ajungă condusă de un populist de extrema stângă, fost adept al troțkismului

Partidul eco-socialist și social-democrat al lui Melenchon, deși se declară împotriva neo-liberalismului și este suveran, este afiliat cu Grupul Stângii din Parlamentul European. Relațiile mai strânse cu Bruxelles i-ar putea determina pe alegătorii francezi de centru-dreapta să se alăture socialiștilor și să-l aleagă pe Melenchon.

Le Pen, ca oricare candidat naționalist de dreapta din Europa, va fi criticată și etichetată ca „neofascistă”, „trumpistă” și „neonazistă”, deși ea s-a exprimat împotriva antisemitismului, fascismului și a criticat politicile președintelui american Trump.Din cauza propagandei din presa de stânga,  Franța s-ar putea trezi cu un președinte de extrema stângă la Palatul Elysee pentru prima oară în istoria sa ca stat. Și ar putea fi o mare problemă nu doar pentru Franța, ci pentru întreaga Europă.

Jean-Luc Melenchon, născut în 1951, și-a început cariera ca membru al Organizației Comuniste Internaționale. El a cocheat în tinerețe cu trotskismul, o ideologie marxistă la fel de extremistă ca leninisnul și stalinismul, care susține extinderea comunismului  prin revoluții permanente și internaționalism proletarian. A fost și un adept al lui Pierre Lambert, fost lider troțkist francez, care timp de mulți ani a acționat ca lider central al partidului francez Curentul Comunist Internaționalist.

Melenchon a susținut căsătoriile între persoanele de același sex, dreptul femeilor la avort, legalizarea canabisului, dar s-a opus legalizării prostituției. El a promovat redistribuirea bogăției pentru a combate inegalitatea socială și taxarea de 100% pentru toți francezii cu venituri de peste 360.000 de euro pe an sau primesc moștenire peste 12 milioane de euro. De asemenea, el a susținut schimbarea constituției și proclamarea celei de-a Șasea Republici Franceze. Politicile promovate de Melenchon ce ar putea eroda mediul de afaceri și consumul cu o fiscalitate împovărătoare, în cele din urmă, ar putea ruina economic Franța și ar putea diviza și radicaliza societatea.

Mélenchon a spus, totuși, că nu susține ideile marxiste de „revoluție proletară”, așa cum este cazul Noului Partid Anticapitalist și Lutte Ouvrière. Dar alegerea lui ca președinte ar putea declanșa  un efect domino și alegătorii din alte țări europene ar fi influențați să voteze cu candidați de extrema stângă la viitoarele alegeri, ceea ce ar face Europa mai vulnerabilă în fața amenințării Rusiei și a expansiunii Chinei comuniste pe piața europeană, și așa inundată cu mașini electrice chinezești în fața cărora companiile auto germane nu mai fac față. Europa ar ajunge în cea mai periculoasă situație de la Războiul Rece încoace, poate chiar de la Revoluția Bolșevică care a declanșat valul de revoluții comuniste din Polonia și statele baltice până în Ungaria între 1919 și 1924.

Marine Le Pen este eligibilă pentru a candida la președinție

Le Pen, în vârstă de 57 de ani ar fi riscat interdicția de a mai candida la alegerile prezidențiale din 2027. Ea a fost condamnată la trei ani de închisoare. Un an urma să-l execute în arest la domiciliu, cu brățară electronică, a decis Curtea de Apel din Paris. Ea va avea dreptul să candideze la președinția Franței în 2027 după ce anterior i s-a aplicat interdicția să ocupe funcții publice timp de 45 de luni, dintre care 30 de luni au fost suspendate.

Marine Le Pen a executat 15 luni de pedeapsă de la 31 martie 2025, fiind eligibilă să candideze la alegerile de anul viitor. Ea este susținută de miliardarul american Elon Musk, însă nu-i împărtășește susținerea directorului Tesla pentru președintele american Donald Trump.

Le Pen, care l-a criticat pe Trump, ar fi opțiunea cea mai puțin „rea” pentru liberalii moderați și republicanii conservatori. Ea se opune unui referendum FREXIT și este ANTI-TAXE

Lidera opoziției din Franța i-a luat recent apărarea prim-ministrului italian Giorgia Meloni în conflictul cu Donald Trump, fiind ținta mai multor critici și insulte online.Și liderul partidului Adunarea Națională, Jordan Bardella, care a fost propus să candideze pentru funcția de premier al Franței,  l-a criticat dur pe Donald Trump într-un interviu acordat Politico. Lidera naționalistă l-a criticat pe președintele american pentru că nu s-a ținut de promisiunile sale electorale pe plan extern făgăduite la alegerile din 2024, mai ales după ce a declanșat războiul cu Iran.

Marine Le Pen a respins ideea organizării unui Frexit, referendum de ieșirea Franței din UE după modelul britanic. Dar a susținut că se va concentra pe reformarea blocului european din interior. Marine Le Pen se opune căsătoriilor LGBT, avortului, migrației, multiculturalismului, globalizării, antisemitismului, petainismului și ajutorării Ucrainei. În schimb, susține pedeapsa cu moartea, protecționismul, naționalismul economic și este în favoarea cooperării cu Rusia și susținerea Israelului în războiul din Orientul Mijlociu.

Ea respinge în mod categoric implicarea Franței într-un război direct cu Iranul. În contrast cu Melenchon, Le Pen susține libertatea companiilor și a mediului de afaceri din Franța, criticând taxele aplicate multinaționalelor. A promis că va scade taxa de valoare adăugată la energie de la 20% la 5%, precum și la produsele esențiale. Va reduce impozitele pentru tinerii sub 30 de ani și va combate deficitul Franței prin tăieri masive de cheltuieli alocate birocrației și migranților. Va introduce în schimb o taxă pe contractele muncitorilor străini, pentru a încuraja angajarea muncitorilor francezi. 

Totuși, va impune temporar impozite pe profituri neașteptate sau superprofituri pentru marile companii energetice, cum ar fi TotalEnergies, dacă plafonarea standard a prețurilor nu protejează în mod adecvat puterea de cumpărare a consumatorilor.

Sursa Foto: Facebook