Avertisment dur de la FMI. Datoria publică atinge niveluri record, iar șocul energetic continuă: ”Iarna se apropie”

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, avertizează că economia mondială nu a depășit încă șocul energetic provocat de închiderea Strâmtorii Ormuz. În același timp, dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale pune presiune suplimentară pe cererea de energie, în timp ce datoria publică mondială se apropie de 100% din PIB.

Avertismentul a fost lansat marți, la finalul reuniunii miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din G20, desfășurată la Asheville, în Carolina de Nord. notează Agerpres.

FLASH NEWS Pescarii de pe Valea Oltului au găsit o conductă care deversează apă uzată direct în râul Olt: „Luați de mâncați pește sănătos!”

12:37

FLASH NEWS Biroul Permanent al Senatului aprobă cererea cu limitarea la 8 ani a mandatelor şefilor de servicii, după schimbarea şefului Comisiei de Apărare

12:25

Kristalina Georgieva: ”Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă”

Șefa FMI atrage atenția că efectele crizei energetice sunt departe de a fi încheiate. Potrivit acesteia, situația este cu atât mai complicată cu cât economiile trebuie să refacă rezervele strategice de petrol și gaze, în timp ce cererea de energie este alimentată și de dezvoltarea infrastructurii necesare inteligenței artificiale.

”Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, rezervele strategice de petrol şi gaze vor trebui refăcute, AI duce la creşterea cererii de energie, iar iarna se apropie în emisfera nordică”, a declarat Georgieva, la sfârşitul reuniunii miniştrilor de Finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale de la Asheville, Carolina de Nord.

Georgieva a afirmat că economia globală a absorbit şocul energetic ”mai bine decât se aştepta” şi a apreciat că acest lucru are legătură cu ”majorarea investiţiilor în AI”, care a ”stimulat creşterea” în SUA, Coreea de Sud şi alte ţări aflate de-a lungul lanţului valoric, ”inclusiv proiecte de producţie de energie pentru a satisface nevoile lor energetice”.

Cu toate acestea, şefa FMI a subliniat că există o ”divergenţă semnificativă” între traiectoriile economice şi că riscurile la adresa perspectivelor de creştere globală, care s-au stabilizat în jurul valorii de 3%, rămân ridicate. Printre riscurile pe care Georgieva le-a enumerat, pe lângă continuarea şocului energetic, se numără creşterea îngrijorătoare a datoriei publice, care, a declarat ea, ”depăşeşte maximele înregistrate după al Doilea Război Mondial”, se apropie de 100% din PIB la nivel global şi este aşteptată să continue să crească.

FMI avertizează și asupra ”revoluției” AI

Georgieva a avertizat că impactul AI asupra productivității și stabilității financiare este încă dificil de anticipat. Pe de o parte, investițiile în AI stimulează economia și creează cerere pentru noi infrastructuri. Pe de altă parte, dezvoltarea masivă a centrelor de date și a infrastructurii informatice presupune un consum tot mai mare de energie.

Ce recomandă șefa FMI guvernelor

În fața acestor riscuri, Georgieva consideră că prioritățile politicilor economice sunt clare. Băncile centrale trebuie să urmărească stabilitatea prețurilor, iar guvernele trebuie să ajungă la planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu. În același timp, autoritățile ar trebui să reducă birocrația și să elimine barierele interne care limitează creșterea economică.

”Politicile structurale trebuie să se concentreze pe reducerea birocraţiei şi eliminarea obstacolelor în calea creşterii impuse chiar de ţări, deoarece o creştere potenţială mai mare ar ajuta la rezolvarea problemelor fiscale, iar abordarea problemelor fiscale ar contribui la îmbunătăţirea perspectivelor de creştere”, a subliniat Georgieva.