Secretariatul General al Guvernului (SGG) a finalizat prima verificare de amploare a celor 229 de organizații care figurează oficial în România cu statut de utilitate publică. Rezultatele indică probleme atât în activitatea și raportările unor asociații și fundații, cât și în modul în care ministerele care ar trebui să le supravegheze și-au făcut treaba, arată Secretariatul General al Guvernului.
Dintre cele 229 de organizații de utilitate publică din listă, 28 de organizații (12,2%) necesită o clarificare a situației juridice în care se află: 15 dintre acestea referitor la retragerea statutului, cinci figurează cu denumiri schimbate, în cazul a patru organizații este necesară clarificarea autorității care le monitorizează, două organizații trebuie reatribuite autorității competente și două au numărul de hotărâre greșit în lista publică.
Dintre cele 223 de organizații cu date, care au fost evaluate, a rezultat că 47 de organizații, sunt neconforme.
Cele mai frecvente două criterii neîndeplinite privesc funcționarea sistemului de monitorizare: absența procedurilor de monitorizare și absența documentelor în evidența Ministerului Justiției.
La Ministerul Afacerilor Interne, 11 din 13 organizații sunt în neconformitate, dar nu există nici dosare complete, nici bază de date, nici verificări efectuate – nu se cunoaște situația reală în lipsa unei comunicări directe.
Centralizatorul nominal publicat împreună cu raportul arată că printre organizațiile pentru care sunt semnalate probleme se află și nume cunoscute.
În domeniul culturii, Asociația ARTIS, Asociația Editorilor din România, Fundația ANASTASIA, Fundația Democrație prin Cultură, Fundația NEGHINIȚĂ și Fundația Națională pentru Știința și Artă apar în centralizator cu câte zece criterii marcate drept neîndeplinite.
În cazul acestora sunt indicate, între altele, lipsa unor raportări și publicări prevăzute de lege, iar centralizatorul le marchează inclusiv la criteriile referitoare la inactivitate și la faptul că nu ar mai desfășura activitatea pentru care le-a fost acordat statutul de utilitate publică.
Tot la Ministerul Culturii, Asociația Festivalul de Film Transilvania apare cu șase criterii neîndeplinite: lipsa raportului anual de activitate și a situațiilor financiare, nepublicarea în Monitorul Oficial și în Registrul național, lipsa documentelor de pe pagina Ministerului Justiției și constatarea neconformității evidente.
Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii și Fundația Observator Cultural apar fiecare cu câte patru criterii neîndeplinite, iar Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România cu trei, acestea din urmă fiind legate de publicarea documentelor.
Este important însă că nu toate cele 15 criterii analizate privesc comportamentul organizațiilor. O parte măsoară modul în care instituțiile statului își îndeplinesc propriile obligații de evidență și monitorizare.
Centralizatorul Agenției Naționale pentru Sport cuprinde la rândul său mai multe organizații cunoscute.
Asociația Livone Tenis Club Ilie Năstase și Asociația Yacht Club Regal Român au câte nouă criterii neîndeplinite. În ambele cazuri sunt menționate lipsa raportului anual și a situațiilor financiare, nepublicarea în Monitorul Oficial, lipsa documentelor de la Ministerul Justiției și faptul că organizația nu mai desfășoară activitatea pentru care a primit statutul. Centralizatorul menționează și existența unor „situații de retragere cunoscute anterior”.
Cu câte cinci criterii apar Asociația Club Sportiv SEPSI OSK, Clubul Sportiv Academia de Fotbal Gică Popescu, Futball Klub Csikszereda Miercurea Ciuc, Academia de Fotbal Viitorul Cluj, Bucharest Running Club și Fundația Olimpică Română. În toate aceste cazuri sunt indicate, potrivit centralizatorului, inclusiv nedepunerea raportului anual și a situațiilor financiare.
Unul dintre cele mai dure capitole ale raportului privește Ministerul Afacerilor Interne.
Dintre cele 13 organizații aflate în aria MAI, 11 sunt considerate în neconformitate. Printre ele figurează Uniunea Română de Transport Public, care apare cu nouă criterii neîndeplinite, precum și Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul de Protecție și Pază, Asociația Europeană pentru Siguranță și Antidrog, Asociația Română de Drept Umanitar, Tineretul Român pentru Națiunile Unite și Fundația Colegiul Național de Apărare.
Problema nu este însă numai la organizații. Raportul SGG constată că la MAI nu există proceduri de monitorizare pentru niciuna dintre cele 13 organizații și afirmă, în concluzii, că nu există nici dosare complete, nici bază de date și nici verificări efectuate.