O groapă la fel de adâncă precum este Turnul Eiffel de înalt, întinsă pe un teren cât 1.600 de terenuri de fotbal american. Acesta era „abisul” din nord-vestul Spaniei, după 60 de ani de extras cărbune.
În 2008, inginerii au făcut ceva surprinzător: au umplut groapa uriașă cu apă.
Potrivit studiului ingineresc din 2023 intitulat „Environmental recovery of As Pontes mine pit lake”, publicat în revista „Boletín Geológico y Minero”, groapa a fost acoperită cu 547 miliarde litri de apă.
Patru ani mai târziu, Spania s-a putut bucura de noul său lac, unul din cele mai mari lacuri artificiale din țară.
Povestea a început în anii 1940, când o companie de stat a început să extragă lignit, în apropiere de As Pontes, Galicia. În 1972, mina și centrala alăturată erau deținute de Endesa, unul din cei mai mari furnizori de energie electrică din Spania.
În următorii 60 de ani, muncitorii au extras 260 milioane tone de lignit. Mineritul a creat o groapă adâncă de 300 de metri.
Centrala termoenergetică din As Pontes a început să opereze în 1976, fiind cea mai mare din Spania, cu o producție de 1.469 megawați, în cele 4 unități cu cărbune.
Furnalul centralei avea o înălțime de 356,5 metri, fiind printre cele mai înalte din Europa. La capacitate maximă, fabrica furniza 700 de locuri de muncă și adăuga 80 milioane de euro, anual, la economia locală, prin salarii și achiziții.
Riscând creșterea costurilor, din cauza legislației UE privind poluarea, Endesa a anunțat, în septembrie 2019, că va închide fabrica, în 2022. Închiderea centralei a dus la înființarea parcului industrial Penapurreira, un adevărat imbold pentru diversificarea antreprenoriatului în zonă.
Umplerea gropii a fost mai complicată decât simpla deschidere a unui…robinet. Tehnicienii au calculat câtă apă ar intra în valea artificială, cât de repede va crește nivelul apei și ce se va întâmpla, din punct de vedere chimic, după „așezarea” lacului artificial.
Echipa din spatele „Boletín Geológico y Minero” a analizat proiectul ambițios. Studiul, coordonat de tehnicienii Francisco Rivas, Javier Samper și Luis Montenegro de la Universitatea A Coruna, urmărește procesul de la A la Z.
Umplerea lacului s-a finalizat în 18 aprilie 2012, la patru ani de la demararea proiectului. Volumul total de apă a fost de 547 miliarde litri.
În prezent, lacul artificial acoperă 865 de hectare. Dispune de o plajă cu nisip și are certificare Blue Flag, o etichetă ecologică care monitorizează calitatea apei, siguranța și alți factori.
Turiștii navighează azi cu caiacul și canoia pe lacul care, cândva, era doar o groapă minieră adâncă de 300 de metri. Compania spune că turismul a devenit o sursă importantă de venituri pentru orașul care, în trecut, era dependent de minerit.
As Pontes nu este un caz singular. Activitățile extinse de minerit au lăsat gropi similare în toată lumea, de la cele din Lusatia, Germania, până la Australia, Nevada, Montana și Virginia de Vest.
Nu toate aceste situri au fost administrate corect, așa cum s-a întâmplat cu As Pontes și unele sunt toxice, acide chiar și astăzi. Cercetarea științifică a acestor lacuri „miniere” a îmbunătățit însă cunoașterea cu privire la cum pot fi gestionate asemenea provocări ecologice.
Pe măsură ce tot mai multe mine de cărbune se închid în lume, As Pontes oferă un exemplu practic de îmbinare a chimiei, răbdării și planificării, pentru a transforma o fostă mină într-un paradis turistic, pe care oamenii îl vizitează în concedii și vacanțe.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F09%2Fimage-19.jpg)
Sursa foto: Wikimedia Commons / (upscale ChatGPT)