O ieșeancă s-a trezit datoare la bancă pentru un credit pe care nu l-a făcut. Unde au ajuns banii

Peste 170 de sesizări privind fraude bancare au fost transmise de consumatori către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), de la începutul anului. Printre cazuri se află și cel al unei ieșence. Ea susține că a fost contractat un credit în numele ei. Ulterior, banii au ajuns în conturile unor persoane necunoscute.

Cazul este unul de furt de identitate și manipulare psihologică. În iunie 2026, femeia s-a trezit cu un credit contractat pe numele ei, iar banii au fost transferați imediat către alte conturi. Ieșeanca a sesizat banca și Direcția Națională de Securitate Cibernetică și a cerut suspendarea plăților. Cazul este anchetat de Poliție, însă solicitarea adresată CSALB nu s-a încheiat prin conciliere.

ULTIMA ORĂ VIDEO Președintele Consiliului Județean Vaslui, audiat la DNA Iași în dosarul lui Fănel Bogos. „Am fost invitat, nu chemat”. Cine l-a convocat

10:15

REACȚIE Diana Buzoianu anunță că îi face personal plângere la CNCD șefului de sindicat de la metrou care a spus că „sunt cam multe femei care iau decizii”

10:09

 Loading ...

Mai multe persoane au fost fraudate și s-au deschis conturi în numele lor

Frauda este cu atât mai gravă cu cât victima rămâne și cu datoria la bancă pentru un credit pe care susține că nu l-a contractat. În astfel de cazuri, banii ajung la alte persoane, iar obligația de plată rămâne pe numele victimei. Polițiștii spun că atacatorii nu trebuie întotdeauna să spargă sistemele informatice pentru a obține banii. Uneori, aceștia folosesc alte metode pentru a-i determina pe oameni să le ofere accesul necesar.

„În multe cazuri de fraudă informatică, atacatorii nu mai încearcă neapărat să spargă sisteme complicate sau să investească în metode tehnice costisitoare. De cele mai multe ori, aleg varianta mai simplă și mai eficientă: manipularea oamenilor”, spune inspectorul de poliție Florin Ionuț Zaborilă pentru Ziarul de Iași.

Prejudiciile ajung și la 20.000 de euro

Peste 170 de cereri privind fraude bancare au ajuns la CSALB de la începutul anului. Victimele spun că escrocii au folosit date personale, telefoane, aplicații de internet banking sau coduri de securitate pentru a obține credite în numele lor. În alte cazuri, oamenii au luat singuri creditele, fiind convinși de escroci că își protejează banii sau fac investiții profitabile. Prejudiciile ajung, în unele situații, la 20.000 de euro.

Una dintre metodele de fraudă începe cu un apel telefonic. Un bărbat din Ilfov a fost contactat de persoane care s-au prezentat drept angajați ai unei bănci, Poliției și Băncii Naționale a României. Acestea l-au convins să ia un credit de aproximativ 100.000 de lei și să cumpere criptoactive de la un ATM.

Într-un alt caz, un consumator din Ilfov a fost convins să retragă 70.000 de lei și să îi depună în 14 operațiuni la un ATM Bitcoin. Deși a sesizat Poliția și banca, a rămas cu creditul și o rată lunară de 1.450 de lei.

În alte cazuri, infractorii preiau controlul asupra telefonului victimei. O femeie din București spune că a instalat, prin WhatsApp, o aplicație care le-ar fi permis accesul de la distanță. Ulterior, aceștia ar fi deschis un cont bancar online și ar fi obținut un credit de 29.000 de lei. Din alte conturi accesate, au fost retrași aproximativ 90.000 de lei.

Zeci de mii de lei retrași din cont

Banca susține că tranzacțiile au fost autorizate prin aplicația de homebanking, folosind metodele de autentificare ale clientului, inclusiv codul de securitate sau datele biometrice. Astfel de cazuri sunt dificil de soluționat. Banca vede tranzacții autentificate, în timp ce clientul susține că a fost manipulat sau că telefonul său a fost controlat de altcineva.

Escrocii profită și de dorința oamenilor de a câștiga rapid. Într-un caz din Covasna, un consumator a fost atras pe un site fals și convins să cumpere acțiuni Hidroelectrica. Ulterior, i-au fost retrași 10.600 de lei și a fost contractat un credit de 67.000 de lei pe numele său.

În majoritatea cazurilor, băncile refuză concilierea, mai ales când fraudele sunt anchetate de Poliție. CSALB oferă gratuit medierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri, dacă acestea acceptă procedura.

Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ