Tennessee se pregătește să execute prima femeie din ultimii 207 ani. Cazul Christa Pike reaprinde controversele despre traumele copilăriei

Statul Tennessee se pregătește pentru o execuție fără precedent în ultimele două secole. Christa Pike are execuția programată pe 30 septembrie și ar deveni prima femeie executată în acest stat din 1819 încoace. Condamnată pentru o crimă comisă la 18 ani, cazul său readuce în discuție trauma, sănătatea mintală și pedeapsa capitală în SUA.

Christa Pike, condamnată la moarte pentru o crimă comisă când avea 18 ani, urmează să fie executată pe la finalul acestei luni. Dacă sentința va fi pusă în aplicare, ea va deveni prima femeie executată în Tennessee din ultimele două secole.

Medic din București, terorizat de cămătari: „De mine nu scapi nici când mori”/O asistentă ar fi fost „informatoarea” interlopilor

05:00

ALEGERI Incidentele care au marcat ziua alegerilor parlamentare din Serbia. De la atacarea pe stradă a mamei fostului președinte la „corturile negre”

00:23

Dincolo de caracterul istoric al cazului, apropierea datei execuției a reaprins dezbaterea asupra pedepsei capitale, după ce avocații și experții care susțin cauza lui Pike au invocat copilăria marcată de abuzuri, problemele sale de sănătate mintală și modul în care apărarea a gestionat procesul în care a primit condamnarea la moarte.

Sursa video – X/@tendenciaytuits

Pike ar fi a treia persoană programată să ajungă în camera de execuție din Tennessee în acest an. Din 1960, statul american a executat 17 persoane, însă niciuna dintre acestea nu a fost femeie.

Cazul este neobișnuit și la nivel național.

Femeile reprezintă o proporție foarte redusă a persoanelor executate de-a lungul istoriei Statelor Unite, iar aplicarea pedepsei capitale în cazul lor a generat în repetate rânduri dezbateri juridice și sociale.

Într-un articol de opinie publicat de The Guardian, Austin Sarat, profesor de jurisprudență și științe politice la Amherst College și specialist în pedeapsa capitală, argumentează că adevărata problemă ridicată de cazul Christa Pike nu este faptul că persoana condamnată este femeie, ci circumstanțele personale și juridice care au precedat sentința.

Pike a avut, potrivit informațiilor prezentate de susținătorii săi și citate de Sarat, o copilărie marcată de abuz sexual și fizic, neglijare și abandon. Viața ei s-a schimbat radical după ce la vârsta de 18 ani, a participat, împreună cu alte două persoane, la uciderea unei tinere.

Procurorii au susținut că victima a fost torturată și ucisă de Pike deoarece aceasta credea că tânăra încerca să-i „fure” iubitul. Brutalitatea crimei a reprezentat unul dintre elementele centrale ale cazului care a dus la condamnarea sa la moarte.

Apărarea invocă trauma și sănătatea mintală a lui Christa Pike

Cei care încearcă să împiedice execuția susțin că jurații nu ar fi avut în față, la momentul stabilirii pedepsei, întreaga imagine asupra trecutului și stării psihice a tinerei. Unul dintre argumentele invocate privește dezvoltarea psihologică a lui Pike la momentul crimei și efectele traumelor severe pe care le-ar fi suferit în copilărie.

„La 18 ani, creierul ei imatur și traumatizat o făcea extrem de vulnerabilă la impulsuri și la decizii extrem de proaste. (…) Fără medicație și fără tratament, nu era capabilă să-și «frâneze» emoțiile declanșate de tulburarea bipolară și de traume”, a explicat Bethany Brand, psiholog și expert în traumă, citată în materialele de susținere a lui Pike.

Un alt punct controversat îl reprezintă apărarea juridică de la proces. Avocatul lui Pike nu a prezentat anumite informații despre istoricul său personal care ar fi putut fi utilizate drept circumstanțe atenuante.

„Mai exact, avocatul a ales să nu prezinte dovezile privind istoricul social al acuzatei (…) susținând că (…) materialele respective conțineau informații cu două tăișuri”, a explicat Deborah Denno, profesoară de drept, într-o analiză citată de Sarat.

Argumentul era că aceleași informații care ar fi putut determina juriul să manifeste clemență puteau conține și elemente susceptibile să îi agraveze situația.

Avocații lui Pike au ridicat, de asemenea, obiecții legate de modul în care starea sa medicală și psihologică s-ar putea combina cu procedura de execuție prin injecție letală, susținând că există riscul unei suferințe severe. Până în prezent, demersurile judiciare menționate de Sarat nu au dus la oprirea execuției programate pentru 30 septembrie.

Femeile, o raritate în sistemul pedepsei capitale din SUA

Execuția unei femei rămâne un eveniment rar în Statele Unite. Sarat compară cazul lui Pike cu alte condamnări celebre care au generat dezbateri naționale privind pedeapsa cu moartea.

Una dintre acestea este cea a Karlei Faye Tucker, condamnată pentru o dublă crimă comisă în Texas în 1983. În perioada petrecută în așteptarea execuției, Tucker a trecut printr-o convertire religioasă care a atras atenția unor personalități religioase americane. Inclusiv televanghelistul Pat Robertson a cerut comutarea pedepsei.

Guvernatorul de atunci al Texasului, George W. Bush, nu a intervenit pentru oprirea execuției, iar Tucker a fost executată în 1998, devenind prima femeie executată de Texas după 1863.

Un alt caz emblematic a fost cel al Lisei Montgomery, executată de guvernul federal în ianuarie 2021. Montgomery fusese condamnată pentru o crimă de o brutalitate extremă comisă în 2004. Avocații săi au susținut că suferea de o boală mintală gravă și de leziuni cerebrale și că fusese victima unor abuzuri severe încă din copilărie.

Ea a fost executată prin injecție letală și a devenit a patra femeie executată de guvernul federal american.