Avertismentul specialiștilor: Marea Mediterană devine tot mai caldă și mai sărată, într-un ritm alert, chiar și la mii de metri adâncime

În toate bazinele sale și până la adâncimi de mii de metri, Marea Mediterană devine tot mai caldă și mai sărată. Un nou studiu relevă acum că acest proces se accelerează tot mai mult. Această accelerare este cea mai pronunțată în zonele centrală și estică ale Mediteranei și atinge intensitatea maximă în Marea Adriatică, unde efectele se resimt până la nivelul fundului mării, potrivit phys.org.

„Ceea ce este cu adevărat surprinzător este faptul că observăm schimbări semnificative în fiecare regiune, care ajung până la adâncimi mari”, a declarat Elena Terzić, oceanograf fizician la Institutul Ruđer Bošković și autor principal al studiului.

FLASH NEWS Luca Niculescu anunță prioritățile comune ale Guvernului și mediului de afaceri pentru România. Ce spune despre cele 4,5 miliarde de euro împrumutate de pe piața externă

14:43

VIDEO Tragedie în Nepal. Două elicoptere s-au ciocnit în apropierea Muntelui Everest, în timp ce încercau să aterizeze. O persoană a murit, iar alte trei au fost rănite. Cum s-a produs accidentul

14:38

Indicii privind o schimbare la nivelul întregului bazin

În ultimii ani, stratul superior de 100 de metri al Mării Mediterane a înregistrat temperaturi cu aproximativ 2 grade Celsius mai ridicate decât media perioadei 1950–1999. Studii anterioare indicaseră o accelerare a încălzirii la suprafață, însă nimeni nu măsurase dacă această schimbare se intensifica și în straturile de adâncime, la nivelul întregului bazin.

Terzić și coautorul Ivica Vilibić – de asemenea cercetător la Institutul Ruđer Bošković – documentaseră recent o încălzire și o salinizare fără precedent în zona de mare adâncime a sudului Mării Adriatice, precum și semne ale unor schimbări la scară largă: acumulări de apă de suprafață neobișnuit de sărată în întreaga Mediterană – fenomene care, istoric vorbind, apăreau doar în extremitatea sa estică.

„Observasem schimbări notabile în studiile noastre recente, atât în ​​zonele adânci ale Adriaticii, cât și la suprafața mării, și am dorit să cuantificăm aceste schimbări în restul bazinului mediteranean”, a explicat Terzić.

Pentru a afla acest lucru, cei doi cercetători au centralizat date privind temperatura și salinitatea, colectate în timpul expedițiilor oceanografice și cu ajutorul geamandurilor robotizate în întreaga Mediterană, pe parcursul perioadei 1950–2025.

Un avertisment venit de la o mare de dimensiuni reduse

Oceanele au absorbit peste un sfert din emisiile de dioxid de carbon ale umanității și mai mult de 90% din excesul de căldură reținut de gazele cu efect de seră, menținând clima Pământului mai blândă decât ar fi fost în absența acestui proces. Marea Mediterană ilustrează cât de rapid poate reacționa o mare la această povară. Apele sale circulă între adâncuri și suprafață de aproximativ 10 ori mai repede decât în ​​largul oceanului. De aceea, afirmă autorii, Mediterana oferă un indiciu timpuriu cu privire la viteza cu care bazinele oceanice mai mari s-ar putea transforma ca răspuns la încălzirea climei și explică de ce previziunile bazate pe o schimbare constantă și liniară subestimează această viteză.

În continuare, autorii doresc să identifice factorii care determină această accelerare: în ce măsură aceasta provine din atmosferă, din modificarea tiparelor de evaporare, a precipitațiilor și a debitelor râurilor, ori din aportul de apă atlantică prin Strâmtoarea Gibraltar. De asemenea, aceștia vor să verifice dacă modelele climatice actuale surprind această accelerare, aspect care determină gradul de încredere în proiecțiile lor pentru regiune.

„Mediterana este suficient de mică pentru a ne permite să observăm modul în care o mare reacționează, pe intervale de timp pe care le putem constata direct, iar ceea ce vedem reprezintă schimbări fără precedent”, a declarat Terzić. „Este un avertisment cu privire la rapiditatea cu care se pot schimba oceanele, un fenomen care va continua atâta timp cât economiile noastre se vor baza pe combustibilii fosili.”