Echinocțiul de toamnă 2026. Când devine ziua egală cu noaptea. Tradiții și superstiții

Toamna astronomică începe oficial miercuri, 23 septembrie 2026. Echinocțiul de toamnă va avea loc la ora 03:05, ora României, și marchează momentul în care ziua este egală cu noaptea. 

După acesta, nopțile devin tot mai lungi, iar zilele continuă să se scurteze până la solstițiul de iarnă. Echinocțiul de toamnă este unul dintre cele patru momente astronomice importante care delimitează anotimpurile, alături de echinocțiul de primăvară și cele două solstiții.

În 2026, fenomenul are loc pe 23 septembrie, la ora 03:05, moment considerat începutul toamnei astronomice în emisfera nordică. În același timp, în emisfera sudică, echinocțiul de toamnă marchează începutul primăverii astronomice, ceea ce înseamnă că anotimpurile se schimbă în sens opus față de emisfera nordică.

REACȚIEGheorghe Piperea îi cere lui Ciprian Ciucu să-și motiveze refuzul pentru manifestația din 14 noiembrie. De ce susține europarlamentarul AUR că edilul Capitalei se plasează în afara legii

10:35

DECESA murit compozitorul Florian Lungu, celebrul critic român de jazz. „Moșu” avea 83 de ani

10:23

Soarele traversează ecuatorul ceresc

Echinocțiul reprezintă momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc. Durata zilei și a nopții este, în linii mari, apropiată. Fenomenul are loc atunci când longitudinea astronomică a Soarelui ajunge la 180 de grade. Astrul traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. În apropierea echinocțiului, Soarele răsare aproape de punctul cardinal est și apune în apropierea celui vestic.

La latitudinile României, acesta ajunge la amiază la o înălțime de aproximativ 45 de grade deasupra orizontului. După acest moment, traiectoria aparentă a astrului pe cer devine tot mai joasă. Răsăritul se produce mai târziu, apusul mai devreme, iar intervalul cu lumină naturală se reduce până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie, arată Observatorul Astronomic „Amiral Vasilce Urseanu”.

Tradiții și superstiții de echinocțiul de toamnă

Dincolo de explicația astronomică, echinocțiul a fost asociat de-a lungul timpului cu încheierea muncilor agricole și cu strângerea recoltelor. În credințele populare, această perioadă simbolizează trecerea de la belșugul verii la pregătirea gospodăriei pentru lunile reci. Recoltele erau strânse, proviziile puse deoparte, iar oamenii făceau bilanțul roadelor obținute peste an.

Unele tradiții populare leagă această perioadă de mulțumirea pentru roadele pământului. Fructele și legumele de toamnă, mustul și produsele obținute după recoltare ocupau un loc important în gospodăriile rurale.

O altă tradiție populară spune că în această zi se face primul must din strugurii proaspăt culeși. Oamenii îl beau cu speranța că le va aduce noroc și sănătate.

De asemenea, există și credința populară potrivit căreia felul în care se prezintă vremea în această perioadă ar putea oferi indicii despre lunile următoare. O toamnă lungă și blândă era privită drept semnul unei perioade favorabile pentru încheierea muncilor câmpului, în timp ce frigul venit devreme anunța apropierea rapidă a iernii.

De ce se scurtează zilele după 23 septembrie

După echinocțiul de toamnă, emisfera nordică este orientată din ce în ce mai puțin spre Soare, pe măsură ce Pământul își continuă deplasarea pe orbită.

Soarele va urca tot mai puțin pe cer, zilele se vor scurta, iar nopțile vor deveni mai lungi. Procesul continuă până la solstițiul de iarnă, când vom avea cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului. După acel moment, durata zilei începe din nou să crească treptat.

Echinocțiul din 23 septembrie marchează finalul astronomic al verii și intrarea într-o perioadă în care lumina zilei pierde treptat teren în fața nopții.