România riscă să fie lovită de o „policriză”. Președintele Asociației Energia Inteligentă avertizează că 12 crize s-ar putea alimenta reciproc în următoarele luni

România se apropie de o perioadă în care mai multe vulnerabilități se pot transforma într-o singură criză de amploare. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, avertizează asupra unei „policrize” cu 12 manifestări, de la prețurile energiei și lipsa gazelor până la deficitul bugetar, agricultură, investiții și sărăcie energetică.

Dumitru Chisăliță susține că noul Guvern va trebui să intervină asupra cauzelor comune: lipsa capacităților energetice disponibile, dependența de importuri, sărăcia energetică, instabilitatea fiscală, investițiile întârziate și lipsa de transparență. În viziunea președintelui AEI, din toamna acestui an România intră într-o perioadă în care vulnerabilitățile energetice, bugetare, economice, climatice și sociale riscă să se suprapună.

INTERVIU Interviu CBS cu purtătorul de cuvânt al talibanilor din Afganistan. Oficialul, care a purtat ochelari de lux, neagă încălcarea drepturilor femeilor

14:51

EXCLUSIV „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu” începe luni, 21 septembrie, de la ora 20:30, live pe Gândul. În exclusivitate, Dan Tănasă, detalii despre reținerea lui Călin Georgescu. Cine profită

14:44

 Loading ...

Unele dintre riscurile identificate sunt aproape certe, în timp ce altele depind de evoluția vremii, de eventuale incidente tehnice sau de apariția unor noi șocuri geopolitice, afirmă expertul.

Energia electrică: problema nu este lipsa centralelor, ci a puterii disponibile

Potrivit președintelui AEI, prima presiune va veni din piața energiei electrice, iar efectul principal se va vedea în prețuri. Acesta spune că România are capacități de producție instalate, însă acestea nu pot asigura în orice moment puterea necesară. Problema devine mai vizibilă în orele de vârf din sezonul rece, atunci când producția fotovoltaică scade puternic.

În același timp, Chisăliță a identificat mai multe vulnerabilități se suprapun: centralele pe cărbune sunt îmbătrânite, centralele pe gaze sunt însuficiente au întârzieri, hidroenergia depinde de rezervele de apă, iar reactoarele nucleare pot intra în opriri planificate sau accidentale.

Expertul nu anticipează un blackout național, dar spune că sunt posibile prețuri foarte mari în anumite intervale, importuri apropiate de limita tehnică, întreruperi locale provocate de vreme sau posibilitatea reducerii unor consumuri industriale dacă se suprapun gerul, lipsa vântului și indisponibilități tehnice.

Gazele: România poate avea suficient gaz într-un an și prea puțin într-o zi de ger

În cazul gazelor naturale, analiza AEI face diferența între cantitatea disponibilă pentru întregul an și debitul pe care sistemul îl poate furniza într-o zi cu un consum extrem de ridicat. La începutul lunii septembrie, depozitele de gaze ale României se aflau la aproximativ 62,8%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Chisăliță spune că problema reală nu este cantitatea anuală de gaze, ci debitul zilnic disponibil în zilele foarte reci. Criza fizică, spune expertul, poate apărea dacă se suprapun o iarnă mai rece decât cea precedentă, depozite insuficient umplute, cerere regională mare, reducerea unor surse de import și producție electrică mare pe gaze.

Motorina poate transmite scumpirile în întreaga economie

În continuare, președintele AEI spune că benzina afectează direct populația, dar motorina afectează întreaga economie: agricultură, construcții, transport de marfă, distribuție alimentară, servicii publice și industrie. El notează că România depinde de țiței importat, de capacitatea de rafinare și de importurile directe de produse petroliere.

„Dacă petrolul și marjele rafinăriilor rămân ridicate, Guvernul are numai trei variante: lasă prețul să crească; reduce taxele și pierde venituri bugetare; compensează anumite sectoare și majorează deficitul. Toate cele trei variante produc costuri în altă parte”, se arată în analiza președintelui AEI.

Bugetul, prins între reducerea deficitului și noi cheltuieli

Comisia Europeană estimează pentru România un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în 2026 și o datorie publică ce ar putea ajunge la 63,3% din PIB în 2027. Dumitru Chisăliță spune că Statul va trebui simultan să protejeze consumatorii de scumpirea energiei, să reducă taxarea carburanților, să sprijine agricultura, să finanțeze apărarea, să achite dobânzi mai mari, să cofinanțeze investițiile europene și să reducă deficitul.

„Această ecuație nu se închide fără taxe suplimentare, reducerea unor cheltuieli, amânarea investițiilor sau o combinație între acestea. Prin urmare, este foarte probabilă o criză a fiscalității imprevizibile: schimbări dese de taxe, excepții, supraimpozitări și măsuri temporare prelungite”, mai arată Chisăliță.

România poate plăti mai mult pentru bani chiar și fără o retrogradare a agențiilor de rating

O altă presiune vine din costul finanțării. România este la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. S&P a menținut ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Șeful AEI susține că o retrogradare nu este inevitabilă, dar chiar și fără aceasta, percepția de risc poate duce la dobânzi mai mari pentru stat, credite mai scumpe pentru companii și populație, presiuni asupra cursului leului și costuri mai mari pentru investițiile din sectorul energetic.

În acest scenariu, presiunea asupra bugetului crește și prin plata dobânzilor. Astfel, problema nu ar fi doar o eventuală trecere în categoria „junk”, ci costul mai mare al banilor înainte de o asemenea decizie, susține președintele AEI.

Seceta și lipsa apei pot ajunge din agricultură în prețul alimentelor

Seceta și căldura au lovit porumbul și culturile de primăvară din România. Efectele vor apărea cu întârziere în furaje, carne și lactate, uleiuri, produse procesate, costurile fermelor, despăgubirile solicitate bugetului.

La aceasta se adaugă criza apei: nivelurile reduse ale Dunării afectează simultan agricultura, navigația, hidroenergia și răcirea unor capacități energetice, mai transmite Dumitru Chisăliță.

Efectul de domino: de la insolvențe și investiții amânate la sărăcie energetică

Președintele asociației nu exclude apariția mai multor crize suplimentare, printre care criza lichidității companiilor, care ar putea duce la creșterea insolvențelor, întârzieri la plată și arieratele dintre companii, și criza investițiilor publice, adică o posibilă reducere a investițiilor în lucrările care pot fi amânate.

Criza fondurilor europene, tradusă prin pierderea unor fonduri sau înlocuirea lor cu împrumuturi mai scumpe, criza sărăciei energetice, adică imposibilitatea unor gospodării de a plăti simultan energia, alimentele și ratele, criza încrederii, care creează teren pentru proteste, populism, radicalizare și blocarea reformelor, sunt celelalte posibile manifestări din „policriză”.

„Iarna 2026/2027 poate deveni momentul în care criza energetică se transformă într-o criză economică, iar criza economică într-o criză socială și politică”, adaugă Președintele AEI.

Ce soluții propune Asociația Energia Inteligentă

Pentru prevenirea „policrizei”, Asociația Energia Inteligentă propune un pachet de 12 măsuri:

1. Program accelerat pentru putere controlabilă
2. Plan național de securitate a gazelor
3. Rezervă strategică și plan de continuitate pentru carburanți
4. Protecție socială țintită, nu plafonare generală
5. Sprijinirea contractării energiei pe termen lung și reducerea dependenței de piața spot
6. Pact fiscal pentru energie și investiții
7.  Protejarea investițiilor esențiale
8. Plan pentru lichiditatea economiei
9. Program național pentru apă, agricultură și securitate alimentară
10. Scut pentru fondurile europene și proiectele strategice
11. Program național de eficiență energetică
12. Transparență publică săptămânală și avertizare timpurie.