Într-un comunicat comun transmis vineri seara, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) și Federația Patronală a Energiei (FPE) au enunțat poziția lor pe tema măsurilor concrete și echitabile pe care le consideră urgente și necesare pentru a combate sărăcia energetică, pentru reducerea presiunii asupra bugetului public și a valorifica resursele disponibile pentru protecția consumatorilor vulnerabili.
Oficialii ACUE și ai FPE au punctat trei direcții considerate esențiale în actualul context al pieței din România, cu mai puțin de o lună înainte de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică, din 1 iulie.
Schema de compensare-plafonare a fost prelungită de Guvern cu trei luni la energie electrică, până la 30 iunie, și cu 12 luni la gaze naturale, până la finalul lunii martie anul viitor, iar între timp, responsabilii trebuie să decidă cine intră în categoria consumatorilor vulnerabili și ce măsuri de ajutor iau în calcul.
Contactați de Gândul, oficialii Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, autoritatea responsabilă conform legii, a transmis, la solicitarea Gândul, la finalul lunii aprilie, că lucrează în prezent pentru a defini cine sunt românii pe care statul va continua să îi ajute după 1 iulie, când reducerile de care au beneficiat toți românii din toamna anului 2022, când a intrat în vigoare schema de plafonare și compensare a prețurilor pentru energie electrică și gaze naturale, se vor elimina pentru facturile la curent.
Prelungirea schemei a fost criticată de oficialii Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care au atras atenția că subvențiile stabilite prin lege pentru a ajuta consumatorii nu au fost achitate integral de stat, ci mare parte au fost suportate de furnizori, generând datorii ale statului de mai multe miliarde de lei către aceștia.
„Propunerea lansată recent de autoritățile din domeniul energetic privind reducerea TVA la energie reprezintă o măsură rapidă și echitabilă, cu potențialul de a atenua efectele volatilității pieței. Adoptarea acesteia ar contribui la încadrarea României în liniile de politică promovate la nivel european și considerăm că ar reprezenta una dintre căile de acțiune dezirabile pentru protecția tuturor consumatorilor. De altfel, în februarie 2025, Comisia Europeană a prezentat un plan pentru reducerea costurilor la energie în UE, care include și recomandarea ca statele membre să reducă taxele naționale pe electricitate pentru a sprijini consumatorii și economia. Măsura a fost aplicată de majoritatea statelor europene”, au transmis cele două federații.
Aplicarea unei cote reduse de TVA – de 9% conform informațiilor vehiculate pe surse – pentru consumul final de energie electrică, față de actualul nivel de 19%, ar putea fi o soluție de diminuare a facturilor, după expirarea schemei de compensare și plafonare la energie electrică, de la 1 iulie, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, marți, citat de Profit.ro.
„Totuși, România trebuie să adopte de urgență mai multe măsuri concrete și echitabile pentru a combate sărăcia energetică, a reduce presiunea asupra bugetului public și a valorifica resursele disponibile pentru protecția consumatorilor vulnerabili. Intervențiile actuale prin plafonarea generalizată a prețurilor energiei electrice și gazelor naturale s-au dovedit ineficiente, costisitoare și generatoare de distorsiuni în funcționarea pieței de energie”, au transmis ACUE și FPE.
Potrivit celor două federații, din pachetul de măsuri nu trebuie să lipsească definirea corectă a consumatorului vulnerabil care nu este actualizată corespunzător și nu reflectă suficient criteriile impuse de Comisia Europeană. Instrumentele de identificare și sprijin nu sunt implementate eficient, lipsesc baze de date coerente și interconectate între instituții (ANAF, ANRE, primării, ministere).
„În contextul discuțiilor despre resursele bugetare insuficiente semnalăm că România pierde fonduri europene nerambursabile din cauza incapacității administrative de a defini și identifica corect consumatorii vulnerabili de energie electrică și de gaze naturale. Comisia Europeană a emis avertismente clare privind faptul că, fără un cadru clar, sumele alocate prin numeroase programe nu vor fi decontate”, au transmis actorii citați.
Cele două federații au enumerat ce sume sunt în joc. Pe de o parte, România a cerut în jur de 1,4 miliarde euro prin REPowerEU. Parte din fondurile din Componenta Energie a PNRR (ex. subvenții pentru eficiență energetică la nivel de gospodării). Acestea sunt condiționate de implementarea protecției consumatorilor vulnerabili.
În al doilea rând, Fondul Social European pentru Climă oferă sprijin financiar pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili. România poate beneficia de o alocare între 5,05 și maxim 6,01 miliarde EUR, începând cu anul 2026, dacă finalizează Planul Social pentru Climă (inclusiv stabilirea numărului de gospodării și microîntreprinderi vulnerabile) până cel târziu la 30 iunie 2025.
„Bugetul național se confruntă deja cu presiuni majore. Fără reforme urgente și politici țintite, România riscă să piardă accesul la fonduri europene importante și să agraveze dezechilibrele din sectorul energetic”, au conchis federațiile.
ACUE este o federație reprezentativă la nivelul sectorului de activitate energie electrică, petrol, gaze şi minerit energetic, reprezentând interesele unor importante companii din domeniul producerii, distribuţiei, furnizării energiei electrice şi a gazelor naturale şi al serviciilor conexe acestor activităţi. ACUE reprezintă 23 de companii din sectorul energetic, ceea ce însumează peste 25.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de euro.
Federația Patronală a Energiei, fondată în anul 1991, este un promotor al acțiunilor necesare pentru ca România să se bucure de energie abundentă, accesibilă ca preț, obținută respectând principiile de protecție a mediului. Federația Patronală a Energiei reprezintă 95% din industria de petrol și gaze a României și capătă o relevanță tot mai mare în domeniul energiei regenerabile și a tehnologiilor necesare reducerii emisiilor, în ritm cu dezvoltarea lor în țara noastră.
CITEȘTE ȘI: