Reforma salarizării, contestată de sindicatul din Guvern din cauza raportărilor incomplete și a centralizărilor eronate

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită publicarea datelor și simulărilor folosite la fundamentarea reformei salarizării, după apariția informației că doar aproximativ 55% dintre instituțiile vizate au transmis date salariale pentru raportarea pe 2025. Organizația sindicală cere inclusiv o verificare independentă a fundamentării reformei și explicații privind informațiile utilizate în discuțiile cu Comisia Europeană. Ministerul Muncii a transmis, la solicitarea Cotidianul, că pentru  2025 au raportat informații salariale doar 7.435 dintre cele 13.465 de instituții incluse în raportarea prevăzută de legea 153/2017. Adică aproximativ 55% din instituțiile care trebuiau să raporteze. De asemenea, ministerul condus interimar de Dragoș Pîslaru a recunoscut că baza de date folosită pentru centralizarea informațiilor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice poate conține date eronate.

 Loading ...

LIVE Continuă audierile miniștrilor propuși în Guvernul Mureșan. Aviz favorabil și pentru Oana Țoiu, după Mircea Abrudean și Dragoș Pîslaru. Oana Gheorghiu și Raluca Turcan, aviz negativ. Este audiată Andrea Chiș, propusă la Justiție

15:29

REACȚIE Siegfried Mureșan sare în apărarea Oanei Gheorghiu după avizul negativ pentru funcția de ministru al Sănătății și critică votul PSD

15:20

Potrivit unui răspuns al Ministerului Muncii, 7.435 dintre cele 13.465 de instituții vizate au transmis informații salariale pentru 2025. Rezultă că raportările a 6.030 de instituții lipsesc. Ministerul a indicat și posibilitatea ca baza de date să conțină informații eronate. Procentajul de aproximativ 55% se referă însă la numărul instituțiilor care au raportat, nu la ponderea angajaților acoperiți de informațiile colectate.

„O asemenea situație cere o explicație”

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului Guvernului cer să se explice metodologia folosită pentru calcularea impactului reformei asupra diferitelor categorii de salariați.

„O asemenea situație cere o explicație pe măsura pretențiilor cu care reforma a fost prezentată public”, transmite sindicatul.

SAALG ridică semne de întrebare asupra modului în care au fost identificate inechitățile salariale și calculate efectele eventualelor modificări ale coeficienților, sporurilor și celorlalte mecanisme de salarizare. Sindicatul solicită, de asemenea, explicații despre completarea informațiile lipsă și date despre cine a validat rezultatele folosite ulterior în procesul decizional.

„Guvernanții au cerut încredere, răbdare și acceptarea unor decizii cu efecte asupra vieții oamenilor. Acum trebuie să arate câtă rigoare au pus în propria muncă”, se arată în comunicatul SAALG.

Sindicatul cere explicații și despre negocierile cu Bruxelles

O altă problemă ridicată se referă la informațiile care ar fi stat la baza discuțiilor cu Comisia Europeană privind reforma salarizării. Sindicaliștii solicită Guvernului să precizeze ce simulări și ce estimări au fost transmise la Bruxelles, cine le-a validat și dacă reprezentanții Comisiei Europene au fost informați despre gradul de completare a raportărilor salariale și despre eventualele riscuri de eroare.

„Dacă Guvernul a dispus de o bază alternativă, completă și verificată, trebuie să o identifice și să publice metodologia”, susține sindicatul.

Sindicatul cere publicarea documentelor de fundamentare și a simulărilor utilizate pentru proiect, a surselor de date și a gradului de acoperire pentru diferitele familii ocupaționale. Organizația solicită și prezentarea documentelor transmise Comisiei Europene și a observațiilor primite, cu respectarea informațiilor care sunt confidențiale potrivit legii.

„Domnilor guvernanți, publicați calculele”

Sindicatul solicită și o verificare independentă a modului în care a fost fundamentată reforma, ale cărei rezultate să fie prezentate partenerilor sociali înainte de adoptarea unor noi soluții privind salarizarea. SAALG cere totodată stabilirea eventualelor responsabilități pentru necolectarea datelor, posibilele erori și utilizarea unor estimări pe care sindicatul le consideră insuficient fundamentate. Organizația susține că, în situațiile în care s-ar demonstra că decidenții cunoșteau deficiențele și au prezentat drept certe concluzii neverificate, ar trebui asumată inclusiv răspunderea politică.

Președintele organizației, Noni-Emil Iordache, afirmă că salariații din sistemul public trebuie să poată verifica datele pe baza cărora sunt luate deciziile care le afectează veniturile.

„Peste un milion de lucrători au dreptul să știe cât din reforma anunțată a fost calcul și cât a fost improvizație, au dreptul la o salarizare echitabilă, la predictibilitate și la un dialog în care documentele pot fi examinate înainte ca deciziile să fie prezentate drept inevitabile. Domnilor guvernanți, publicați calculele! La capitolul declarații ați raportat suficient”, a transmis Noni-Emil Iordache.

Potrivit Ministerului Muncii, în baza articolului 33, din Legea-cadru nr. 153/2017, autoritățile și instituțiile publice care intră sub incidența legii trebuie să transmită, în fiecare an, în perioada 1-30 octombrie, date privind veniturile salariale. Începând cu 2018, raportarea se realizează în baza Ordinului nr. 2.169/2018, prin intermediul formularului L153. Datele transmise se referă la veniturile salariale aferente lunii septembrie.

Doar 55% dintre instituțiile incluse în raportare au transmis date despre salarii. Ministerul Muncii recunoaște că inclusiv acestea pot conține „erori”

Pentru cea mai recentă raportare, aferentă anului trecut, Ministerul Muncii arată că, din totalul de 13.465 de instituții, au transmis date salariale doar 7.435. Cele 55% de instituții au raportat informații pentru un număr de 697.566 de angajați. Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, în iulie 2026, numărul total de bugetari în instituțiile și autoritățile publice era de 1.266.488.

Este important de subliniat că procentul de 55% se referă la instituțiile care au transmis raportările. Răspunsul ministerului nu indică numărul total al angajaților care ar fi trebuit să fie acoperiți de această raportare, astfel că nu poate fi calculat, pe baza acestor date, ce procent din totalul personalului bugetar este reprezentat în baza de date.