Administrația Trump a elaborat un plan pentru a lansa cea mai mare bombă non-nucleară din arsenalul SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene

Administrația prezidențială și Armata SUA au elaborat planuri pentru o posibilă utilizare a „mamei tuturor bombelor” (MOAB) împotriva infrastructurii energetice și a instalațiilor nucleare iraniene.

„MOAB” este cea mai puternică bombă non-nucleară din arsenalul Statelor Unite și ar putea fi lansată chiar asupra Muntelui Târnăcopului din Iran, despre care guvernul american speculează că iranienii ar ascunde acolo baze subterane cu rachete și stocuri cu uraniu îmbogățit pentru înarmare nucleară.

Despre „Mama Tuturor Bombelor”

„MOAB” sau GBU-43/B Massive Ordnance Air Blast a intrat în funcțiune după ce a fost testată pentru prima oară în 2003, iar numele derivă din declarațiile dictatorului irakian Saddam Hussein, care amenințase pe durata Războiului di n Golf din 1991 că va declanșa „mama tuturor bătăliilor” . Bomba cântărește aproape 10 tone și are o lungime de 9 metri, precum și un diametru de 103 cm. Conține explozibil echivalent cu 11 tone de TNT

ULTIMA ORĂ Instanța supremă stabilește definitiv că Guvernul trebuie să execute decizia care vizează drepturi salariale de aproximativ 5 miliarde de lei ale judecătorilor și personalului auxiliar din Justiție

14:39

VIDEO Anca Alexandrescu continuă războiul cu Robert Turcescu. După ce l-a acuzat că nu taie chitanță la cărțile pe care le vinde, acum vedeta Realitatea TV publică un moment cu Turcescu de când îl critica pe Georgescu

14:39

Pe 17 aprilie 2017, Donald Trump, aflat atunci la primul mandat prezidențial, a ordonat bombardarea Afganistanului  cu MOAB, fiind pentru prima dată în istorie când acest tip de bombă a fost folosită. Ținta aleasă a fost o bază a grupării teroriste ISIS din provincia Khorasan.

În urma bombardamentului au fost uciși 96 de luptători ISIS și doi civili. Printre militanții ISIS uciși au fost patru  comandanți teroriști, luptători indieni, pakistanezi și filipinezi.

Atacul cu MOAB asupra Iranului ar putea avea loc în preajma alegerilor din SUA

Atacul planificat cu MOAB asupra Iranului ar putea avea loc înainte sau după alegerile de la jumătatea mandatului programate pentru 3 noiembrie 2026.

Oficialii se îndoiesc că bomba ar putea distruge instalațiile nucleare îngropate la mare adâncime, dar afirmă că aceasta ar putea servi drept o „armă psihologică” de care Trump s-ar putea folosi pentru a revendica o victorie simbolică.

Ulterior, SUA vor putea retrage forțele militare din regiunea Golfului Persic fără a declanșa un război de amploare, transmite CNN.

Războiul dintre SUA și Iran, un conflict prelungit și costisitor pentru Trump

Între timp, premierul Israelului Benjamin Netanyahu a declarat miercuri într-un interviu că exclude un atac împotriva Iranului în preajma alegerillor parlamentare din Israel programate pentru 27 octombrie.

Războiul dintre SUA și Iran a debutat din 28 februarie 2026, după ce Trump și premierul israelian au ordonat atacuri de amploare asupra Iranului din cauza refuzului de a înceta programul de proliferare nucleară. Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în urma bombardamentelor israeliene din prima zi de conflict.

Trump, care a condus Operațiunea Furie Epică, a revendicat victoria și a spus în mod repetat că ar fi anihilat conducerea armatei,  flota maritimă, aeronavele și stațiile radar ale Iranului.

Președintele se laudă că a reușit să distrugă, totodată, și programul de înarmare nucleară a Iranului. La începutul lunii aprilie, Trump a amenințat cu distrugerea în totalitate a centralelor și podurilor Iranului, declarând pe platforma Truth Social „o civilizație va muri în noaptea aceasta”.  Atacul n-a mai avut loc.

Pe de altă parte, Iranul a ripostat dur, bombardând cu drone și rachete Israelul și țările arabe din Golful Persic care găzduiesc baze și trupe SUA. Totodată, Gărzile Revoluționare Iraniene au instalat mine marine în strâmtoarea Ormuz, ceea ce a dus la blocarea a 20% din tranzitul petrolier global. Blocarea culoarului navigabil a cauzat o criză energetică masivă prin scumpirea carburanților în Asia, Europa și America de Nord.

Bilanțul unui război prelungit

Războiul durează de șapte luni, iar criza energetică se agravează în Europa după ce Arabia Saudită a anunțat că nu va mai livra petrol până la sfârșitul lunii octombrie ca urmare a atacurilor rebelilor Houthi asupra conductelor.  Negocierile de pace dintre SUA și Iran, mediate de Pakistan, au fost compromise după ce armistițiul încheiat pe 17 iunie 2026 prin Memorandumul de la Islamabad a fost suspendat ca urmare a reluării ostilițăților pe 8 iulie.

În septembrie, Associated Press a raportat că războiul cu Iranul a costat SUA circa 43,6 miliarde de dolari.  Între 21 și 24 de militari americani și un contractor au fost uciși. Peste 865 de militari americani au fost răniți.

Potrivit The Washington Post, 98 de aeronave americane au fost pierdute sau distruse. 217 de clădiri din bazele americane din Orientul Mijlociu au fost avariate sau distruse în urma bombardamentelor iraniene. În cealaltă tabără, 3.528 de iranieni au fost uciși și alți 27.170 au fost răniți. Războiul declanșat din primăvară a cauzat moartea a 10.600 de oameni în total.

Sursa Foto: Armata SUA