Peste 60 de miliarde de euro în joc pentru România în bugetul UE 2028-2034. Gândul pune la aceeași masă actorii care vor da direcția banilor europeni la conferința Euro Industry Summit 2026

România își pregătește strategia pentru zeci de miliarde de euro din viitorul buget al UE, într-un moment în care competitivitatea industriei, securitatea energetică și viitorul investițiilor sunt sub presiune. Pe 27 octombrie, Gândul aduce în dialog miniștri, autorități de reglementare și lideri din mediul de business la conferința Gândul „EURO INDUSTRY SUMMIT 2026 – ediția a III-a. Rolul țărilor din CEE și al României în strategia industrială a UE”.

Dezbaterea are loc în contextul în care România intră în etapa de pregătire a viitorului cadru financiar european cu o anvelopă propusă de aproximativ 60,2 miliarde de euro pentru perioada 2028–2034. Suma, prevăzută în proiectele de regulamente ale Comisiei Europene, include finanțări pentru politica de coeziune, Politica Agricolă Comună, Fondul Social pentru Climă, pescuit și afaceri interne. Însă zarurile nu sunt încă aruncate: suma finală depinde de rezultatul negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual la nivelul liderilor UE, în cadrul Consiliului European.

JUSTIȚIE Doi foști oficiali FBI, puși sub acuzare pentru declarații false legate de laptopul lui Hunter Biden. Fiul fostului președinte Joe Biden ia în considerare deja să-l înfrunte pe Trump la alegerile din 2028

19:43

FLASH NEWS Șeful Jandarmeriei București, trecut în rezervă de Nicușor Dan. Toma Constantin Marius-Cezar se afla la cârma instituției de doar un an

19:40

Conferinței Euro Industry Summit 2026: O dezbatere despre prioritățile strategice pentru bugetul UE 2028-2034

Este în joc nu doar suma obținută de România, ci modul în care aceasta va fi transformată în investiții, infrastructură funcțională, companii mai competitive și dezvoltare regională.

Miza celei de-a treia ediții a conferinței Euro Industry Summit 2026 este să genereze o dezbatere despre cum se poziționează România în noua strategie industrială europeană și despre prioritățile strategice în accesarea noii runde de bani europeni. Evenimentul organizat de Gândul aduce la aceeași masă reprezentanți ai Guvernului, autorități și instituții publice, actori din sectoarele strategice și companii care investesc în economia românească. Conferința are loc marți, 27 octombrie, la Athénée Palace Bucharest, sala Regina Maria.

MIPE și Finanțele, în centrul dezbaterii pentru banii europeni

Momentul în care Euro Industry Summit aduce la masa discuțiilor actorii cheie pentru dezvoltarea economică din următorul deceniu este extrem de important. România este la masa negocierilor europene care vor stabili nu doar sumele alocate statelor pentru 2028-2034, ci și regulile de accesare a banilor pentru competitivitate industrială, infrastructură, energie, tehnologie, agricultură și dezvoltare regională.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este instituția desemnată să coordoneze Planul de Parteneriat Național și Regional (PPNR), documentul care urmează să definească prioritățile de reformă și investiții finanțate din fondurile europene alocate României. De asemenea, este prima vioară în negocierea pe bugetul UE 2028-2034 cu Comisia Europeană.

În programul Euro Industry Summit,  în deschiderea conferinței va vorbi Mihai Ghigiu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Mihai Ghigiu: „Avem nevoie de alocări predictibile, și de o componentă regională”

La audierea parlamentară din 20 octombrie, noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a indicat trei priorități ale mandatului său: închiderea PNRR, accelerarea programelor europene actuale și pregătirea investițiilor viitoare. El a atras atenția că un contract semnat nu înseamnă automat o investiție realizată și că banii europeni își ating scopul atunci când proiectul este finalizat și oamenii beneficiază de rezultate.

„MIPE va coordona elaborarea planului de parteneriat național și regional împreună cu Ministerul Finanțelor, împreună cu ministerele de linie, cu autoritățile locale, dar și cu implicarea partenerilor social și a societății civile”, a declarat Ghigiu.

„Avem nevoie de alocări predictibile, avem nevoie de o componentă regională puternică și mai ales avem nevoie de condiții care să ne permită utilizarea în continuare a fondurilor europene, mai ales pentru investiții mari”, a declarat Ghigiu.
Acesta a mai afirmat că va susține „politica de coeziune ca principal instrument de reducerea decalajelor”, dar și că, în același timp, va susține și creșterea competitivității.

România trebuie să pregătească din timp portofolii de proiecte mature, cu documentații tehnice, costuri estimate, calendare realiste și responsabilități clare. În același timp, evaluarea investițiilor trebuie să țină cont de infrastructura finalizată, capitalul privat atras, locurile de muncă create, calitatea serviciilor publice și reducerea decalajelor regionale, nu doar de gradul de absorbție.

Energia și industria: competitivitatea se construiește și prin investiții

Energia este în topul priorităților strategice ale viitorului plan european. Pentru industria românească, costurile energiei, siguranța aprovizionării, modernizarea rețelelor și investițiile în noi tehnologii influențează direct competitivitatea și deciziile de producție. În același timp, eficiența energetică, decarbonizarea și capacitățile de stocare pot reduce vulnerabilitatea economiei la șocurile de preț și la dependențele externe.

Sesiunea de energie și industrii energointensive îi reunește pe Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei, Cristian Bușoi, fost secretar de stat și fost președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European în perioada 2019–2024.

Discuția este legată de una dintre principalele direcții ale documentului guvernamental pentru România rezilientă și strategică: investițiile în energie, infrastructură critică și conectivitate. În noul cadru bugetar, România va trebui să coreleze proiectele naționale cu instrumentele europene disponibile, inclusiv cele dedicate infrastructurii energetice, tranziției industriale și competitivității.

Reprezentanții autorităților publice vor intra în dezbatere interactivă cu companii de top din domeniu: Electrica, PPC, Transgaz, Transelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Elektra Invest, Electromontaj, Waldevar, ALRO Slatina.

Reindustrializarea și digitalizarea, între prioritățile economiei

Competitivitatea industrială presupune mai mult decât finanțarea unor capacități de producție. Cercetarea aplicată, tehnologiile avansate, digitalizarea companiilor și accesul la competențe sunt condiții pentru creșterea productivității și pentru dezvoltarea unor activități cu valoare adăugată mai mare.

Daniel Zamfir, noul ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a indicat relansarea economică și reindustrializarea printre prioritățile mandatului său. El a invocat scăderea producției industriale cu 3,7% în primele opt luni ale anului și un deficit comercial de 22,4 miliarde de euro în aceeași perioadă. A indicat, de asemenea, sprijinul pentru industria auto, industria mobilei, cercetare-dezvoltare, tehnologii înalte și materii prime critice.

Sesiunea de digitalizare a summitului îi reunește pe Daniel Zamfir, Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și fost președinte al Camerei Deputaților, și Stelian Cristea, adjunct al directorului Directoratului Național de Securitate Cibernetică.

Tema se suprapune peste obiectivul unei Românii productive: modernizarea tehnologică, dezvoltarea infrastructurii digitale, securitatea cibernetică și adoptarea tehnologiilor avansate sunt legate de capacitatea firmelor de a crește, de a inova și de a participa la piețe cu valoare adăugată mai mare. În planul viitoarelor finanțări, provocarea este să fie dezvoltate proiecte care pot concura pentru resurse europene și pot genera rezultate economice măsurabile.

Dezbaterea interactivă pune la masa discuțiilor autoritățile publice cu reprezentanți ai Philip Morris, Banca Transilvania, Alive Capital.

Infrastructura: de la proiecte finanțate la investiții care schimbă economia

Transporturile și infrastructura publică sunt componente centrale ale planului de investiții pentru perioada 2028–2034. Conectivitatea între regiuni și cu rețelele europene, modernizarea infrastructurii de sănătate și finalizarea proiectelor începute influențează dezvoltarea teritorială, mobilitatea forței de muncă și capacitatea companiilor de a funcționa în lanțuri de aprovizionare integrate.

Sesiunea dedicată finanțării proiectelor de infrastructură îi aduce în program pe Ciprian Șerban, deputat și fost Ministru al Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, fost secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Gabriel Budescu, Director General al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) și  Cristian Andrei, Director Siguranță al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). La dezbaterea interactivă vor fi prezenți reprezentanți ai mediului de afaceri din cadrul Avimi, Anioest, Proger Global Network, Construcții Erbașu, Concelex, Tecnic.

Agricultură și mediu, în ecuația dezvoltării regionale

Politica Agricolă Comună și dezvoltarea rurală rămân elemente importante ale viitoarei finanțări europene. În România, competitivitatea agriculturii depinde de modernizarea fermelor, accesul la apă și infrastructură, investițiile în procesare și consolidarea poziției producătorilor în lanțurile valorice agroalimentare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în vedere, în accesarea fondurilor europene, coordonarea politicii agricole și a politicii comune în domeniul pescuitului. În același timp, una dintre direcțiile de dezvoltare urmărește ca investițiile în zonele rurale să îmbunătățească accesul la servicii, participarea economică și reziliența comunităților.

La Euro Industry Summit, sesiunea de agricultură și mediu îi include pe Natalia-Elena Intotero, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mihaila Frăsineanu, Consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului, Mircea Fechet deputat și fost ministru al Mediului
Constantin Bîrcă, Director General Adjunct APIA. La dezbatere participă și Adrian-Ionuț Chesnoiu, Director General al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și Andrei Corlan, Comisar general al Gărzii Naționale de Mediu și Laurențiu Păștinaru, Vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate.

Mediul completează agenda de investiții prin teme care influențează direct costurile economiei și utilizarea resurselor: decarbonizare, eficiență energetică, gestionarea apei, deșeurile, economia circulară, biodiversitatea și adaptarea la schimbările climatice.

În pregătirea PPNR, documentul guvernamental indică necesitatea corelării finanțărilor cu strategiile naționale de energie și climă și cu Planul național de restaurare a naturii

Dezbatere interactivă va fi completată de reprezentanți ai mediului de business – Returo, Agro Chirnogi, Intercereal, Carmistin.

Gândul aduce la aceeași masă instituțiile și actorii din economia reală

Euro Industry Summit 2026 pune față în față o parte importantă dintre actorii instituționali și economici care vor lucra pe aceste direcții. Evenimentul va fi moderat de Bogdan Pavel, senior jurnalist Gândul, iar fiecare dintre cele cinci sesiuni va include intervenții și dezbateri interactive cu partenerii din mediul de business.

Nota prezentată Guvernului la 16 octombrie privind pregătirea cadrului strategic pentru finanțările europene 2028-2034 propune o abordare integrată, în care fondurile UE, bugetul național și capitalul privat să contribuie la aceleași obiective.

Astfel, pregătirea viitoarelor finanțări ar urma să se bazeze pe cooperare interinstituțională și pe un parteneriat amplu, care să includă autorități centrale și regionale, parteneri economici și sociali, fermieri, organizații de cercetare și universități. Bugetul european nu poate deveni strategie de dezvoltare doar prin negocierea unei alocări: este nevoie de priorități asumate, proiecte mature, cofinanțare și capacitate de implementare.

Conferința Euro Industry Summit 2026 – ediția a III-a este susținut de partenerii Electrica, Banca Transilvania, Electromontaj, RetuRO, Philip Morris, PPC, Transgaz, Transelectrica, Proger Global Network, Erbașu, Elektra Invest, Romgaz, Concelex, Alive Capital, AVIMI, Agro Chirnogi, ANIOEST, Nuclearelectrica, Intercereal, Waldevar și Tecnic, ALRO Slatina.