Marius Spiridon, Createrra, la conferința „Made in Romania”: „Un brand de țară ar trebui să ne aducă împreună”

După mai multe încercări de a-și construi un brand de țară, România ar putea avea nevoie de o schimbare de perspectivă. Marius Spiridon, fondatorul Createrra și autor de carte, a propus la conferința Gândul „Made in Romania” un exercițiu de realism, nu de imaginație: să privim nu spre ceea ce ar trebui inventat, ci spre ceea ce există deja: valorile, oamenii și tradiția care ar putea sta la baza unui brand românesc.

În viziunea sa, cultura poate fi punctul de întâlnire pentru businessurile românești, produsele locale și creativitatea românească. Acest „acasă” identitar pe care îl oferă cultura este deja o umbrelă comună sub care produsele românești pot fi promovate și în afara țării, spune Marius Spiridon.

FLASH NEWS Alina Gorghiu nu susține dezincriminarea consumului propriu de droguri de mare risc. Deputatul PNL Cătălin Fenechiu susține proiectul

16:01

FLASH NEWS Partidul „Alternativa pentru Germania” renunță la ideea de a scoate țara din Uniunea Europeană. Care este noua abordare de politică externă a AfD

15:54

România are deja un capital cultural pentru un brand puternic

Pentru Spiridon, răspunsul nu trebuie căutat neapărat într-un slogan sau într-o construcție de marketing creată de la zero. România are deja un capital cultural care poate funcționa ca punct de referință.

Plecând de la sugestia făcută de Bogdan Bucur, profesor universitar la SNSPA chiar într-un articol publicat în 2021 de Gândul, Marius Spiridon spune că un punct de plecare pentru brandul de țară poate fi, cu siguranță, Festivalul George Enescu – unul dintre cele mai puternice active culturale pe care România le are la dispoziție.

„Festivalul George Enescu este un miracol al României”, a spus Spiridon, argumentând că un asemenea brand cultural ar putea deveni o umbrelă sub care să fie promovate și alte forme de creație românească.

„O cultură bazată pe inovație nu se naște într-o educație bazată pe obediență”

Însă punctul de pornire pentru economia viitorului este educația, spune Marius Spiridon – o idee împărtășită de cei mai mulți speakeri la conferință.

„Din cunoașterea mea, o cultură bazată pe inovație nu se naște într-o educație bazată pe obediență, așa cum am auzit diferite prognosticuri cu anii care e necesar să reînnoim forța de muncă, nu ca oameni și lucru mecanic, ci ca gândire, psihologiei și poate un nivel de introspecție, de spiritualitate. Dacă ne uităm la mediul economic românesc, încă suntem în Vestul Sălbatic”, este premisa de la care pornește Marius Spiridon în dezbaterea din cadrul conferinței „Made in Romania”

De la cultură la business

În viziunea lui Spiridon, un brand de țară ar putea crea contextul în care mai multe companii să meargă în aceeași direcție și să beneficieze reciproc de reputația construită. În spatele unui brand cultural puternic pot exista produse, servicii, designeri, producători sau companii românești care să ducă mai departe această imagine.

„Putem să inovăm în baterii, în mașini, în multe lucruri. Dar România nu este Republica Moldova sau Georgia, să ieșim cu vinurile. Noi putem să venim cu mult mai mult”, spune Spiridon.

Pentru el, diferența este tocmai capacitatea României de a construi o imagine mai complexă, în care cultura și economia să se susțină reciproc.

Ce poate aduce un brand de țară companiilor românești

În interviul acordat Gândul după conferință, Spiridon a sintetizat într-o formulă simplă ceea ce ar putea aduce un astfel de brand businessului românesc. Primul element este alinierea: companii care merg în aceeași direcție și care pot reprezenta un mesaj comun. Al doilea este apartenența: sentimentul că oamenii și companiile fac parte din același spațiu și contribuie la aceeași construcție. Iar al treilea este contribuția reciprocă: capacitatea fiecărei companii de a adăuga valoare celorlalte și, prin acest mecanism, de a crește împreună.

„În primul rând, aliniament la nivel de țară, companii care merg în aceeași direcție și reprezintă un crez comun. În al doilea rând, apartenență, capacitatea oamenilor de a simți că fac parte din același tărâm și, în ultimul rând, contribuție: adăugăm fiecare celuilalt și prin asta creștem toți împreună”, spune fondatorul Createrra.

„Made in Romania”, mai mult decât o etichetă pe un produs

În discuția despre brandul de țară, Spiridon pornește de la o întrebare mai degrabă incomodă: dacă România are deja elemente care funcționează ca branduri puternice, de ce să nu le folosim ca punct de plecare? El indică tradiția culturală și oamenii care au construit-o ca pe unul dintre aceste active.

„Nu a putut fi implementat pentru că deja avem unul care se pare că funcționează și se regăsește în clasicii români și oamenii care dau tradiția acestui neam. Ar fi cazul să căutăm și acolo”, spune el.

În această perspectivă, „Made in Romania” nu ar trebui să fie doar o etichetă aplicată produselor fabricate local. Ar putea deveni o construcție mai largă, în care cultura, businessul și inovația se întâlnesc și se susțin reciproc. Iar întrebarea nu mai este doar ce brand de țară putem inventa, ci ce avem deja suficient de puternic încât să devină punctul de sprijin pentru ceea ce vrem să construim mai departe.