Matei Lucescu, CEO Fabrica Grivița, la conferința „Made in Romania”: „Am reușit să reînviem acest brand cu foarte multă istorie, pe care mulți dintre părinții și bunicii noștri îl cunosc”

Matei Lucescu, fondator și CEO al Fabricii Grivița a vorbit, la conferința „Made in Romania”, organizată de Gândul, despre efortul de a readuce la viață un brand cu o istorie de peste 100 de ani, cu toate provocările pe care le presupune această reconstrucție într-o afacere pentru prezent. Antreprenorul a adus în prim plan dificultățile accesului la finanțare, la retail și despre ce înseamnă să transformi o idee bună într-un business de succes.

Și nu este o afacere oarecare. Povestea Fabricii Grivița începe într-o Românie aflată la începutul industrializării. În 1869, industriașul german Erhard Luther deschidea la București fabrica de bere care avea să-i poarte numele, într-o zonă aflată atunci la marginea orașului, în apropierea actualei Gări de Nord. Fabrica a devenit rapid una dintre cele mai importante berării ale Capitalei, iar berea produsă aici a ajuns inclusiv pe mesele Casei Regale: Luther a primit titlul de furnizor al Curții Regale a României.

CONTROVERSĂ Ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar ataca o fabrică de armament din Europa. Avertismentul comisarului UE pentru Apărare

18:55

EXCLUSIV Corina Drăgotescu: Sunt supărată pe Nicușor Dan/Alegătorii nu contează, știm noi mai bine

18:52

Naționalizată în anii 40, fabrica a devenit „Grivița”, iar în perioada comunismului a primit numele Gambrinus. A continuat să funcționeze până în anii 2000, iar astăzi numele Grivița este readus în atenție de o nouă generație de antreprenori.

„A fost naționalizată în anii 40 și transformată în Fabrica Grivița. De aici am preluat și am păstrat această denumire”, spune Lucescu.

Fabrica Grivița, povestea unui brand istoric readus la viață

Un brand românesc nu supraviețuiește doar prin istorie. Are nevoie de investiții, oameni, eficiență, capacitatea de a inova și, mai ales, de antreprenori dispuși să treacă prin anii dificili ai construcției unui business.

„Am reușit să reînviem acest brand. De ce am ales Grivița? Fiindcă este un brand cu foarte multă tradiție, cu foarte multă istorie, pe care mulți dintre părinții noștri, bunicii noștri îl cunosc. Am fost cumva uimiți când am descoperit că un astfel de brand nu mai exista, deși făcea parte din cultura noastră și era atât de cunoscut. Și atunci am vrut să îl readucem la viață.”, a explicat antreprenorul în cadrul conferinței Made in Romania.

Însă recuperarea unui brand nu înseamnă conservarea lui în forma în care a existat cândva. Înseamnă să îl transformi într-un business care poate funcționa în economia actuală.

„Un antreprenor este lovit din toate direcțiile de toate problemele posibile”

„A reînvia” un brand presupune, în viziunea lui Lucescu, mult mai mult decât marketing. Înseamnă curaj, muncă, perseverență, dar și capacitatea de a trece prin probleme, de a crea și de a inova. Patina istorică a brandului nu este o garanție a succesului: produsul trebuie să fie eficient din punct de vedere al costurilor, iar antreprenorul trebuie să poată rezista unei presiuni care vine din mai multe direcții.

„Un antreprenor este lovit din toate direcțiile de toate problemele posibile”, spune Lucescu. Una dintre cele mai mari dificultăți este chiar trecerea de la ideea de business la compania care poate rezista în timp. Antreprenorul a vorbit la conferința „Made in Romania” despre finanțare, despre accesul la retail și despre dificultatea de a convinge instituțiile și partenerii că un business la început de drum merită susținut.

Băncile, spune el, sunt mai reticente în a finanța antreprenorii aflați la început, în timp ce retailerii cer deja un brand consacrat înainte de a-i oferi acces la raft. Apare astfel un cerc dificil pentru o companie nouă: pentru a deveni cunoscută are nevoie să ajungă în piață, dar pentru a ajunge în piață i se cere deja să fie cunoscută.

De la brand la business

În discuția mai largă despre antreprenoriat, una dintre ideile centrale ale conferinței a fost tocmai diferența dintre o idee bună și un business care poate fi scalat.

„La fel, ne-am lovit și de retaileri, care ne spuneau: „Noi nu vă luăm. Dacă nu sunteți în top 10 branduri din România, nu aveți cum să intrați”. Dar când ești antreprenor și ești la început de drum, trebuie să pleci de undeva. Sunt niște pași pe care trebuie să îi urmăm și avem nevoie de o șansă ca să ajungem să fim cunoscuți, pentru ca oamenii să poată vedea produsele noastre și să le descopere”, povestește Lucescu.

Istoria, povestea brandului, oferă un punct de pornire. Nu înlocuiește însă investiția, producția, eficiența și capacitatea de a construi o companie.

Cât de important e brandul de țară pentru afacerile românești

Unul dintre subiectele abordate în cadrul conferinței este importanța brandului de țară: cum s-ar putea dezvolta și cum ar putea arăta dacă ar fi aplicat uniform în toate industriile și domeniile din România. Pentru Lucescu, alegerea Grivița a avut și o componentă culturală strâns legată de identitatea locului. Brandul era cunoscut de generațiile anterioare, iar dispariția lui a creat senzația că o parte din patrimoniul industrial și comercial al orașului fusese pierdută.

„Am vrut cumva să reînviem și să-l readucem la viață. De aici cumva a plecat și această idee să păstrăm, să respectăm și să păstrăm aceste tradiții și aceste brand-uri românești”, spune antreprenorul.

Este una dintre temele care au traversat conferința Made in Romania: România nu pornește întotdeauna de la zero. Uneori, o parte din valoare există deja, în branduri, produse, infrastructură industrială sau know-how care trebuie recuperate, modernizate și puse din nou în circulație. În cazul Grivița, miza este tocmai această combinație între istorie și reconstrucție.

„Toți ne lovim de probleme similare”

La finalul conferinței, Matei Lucescu a dus discuția dincolo de povestea propriei companii. Întrebat ce idei ia cu el după eveniment, antreprenorul a remarcat faptul că la aceeași masă au fost aduse perspective din industrie, producție, mediul universitar, zona de stat și companii deținute de stat. Una dintre concluziile sale a fost că problemele antreprenorilor sunt, în multe cazuri, aceleași, chiar dacă apar în industrii diferite: angajații, implicarea statului, dezvoltarea afacerilor și construirea unui brand de țară.

„Dacă reușim să ne oprim și să ne ascultăm unii pe alții și vedem că toți ne dorim același lucru”, spune Lucescu, „ne dorim dezvoltarea României, ne dorim dezvoltarea afacerilor, dezvoltarea exportului”.

Pentru Matei Lucescu, această deschidere a fost una dintre ideile importante cu care a plecat de la conferință: faptul că există oameni din domenii diferite dispuși să asculte problemele mediului de business și să caute, împreună, soluții. Iar dacă povestea Fabricii Grivița a început prin recuperarea unui brand din trecut, următoarea etapă ține de aceeași întrebare care a stat în centrul conferinței Made in Romania: cum transformăm ceea ce România are deja în valoare economică, culturală și comercială pentru următoarea generație.