Marți, 27 octombrie 2026, în Israel au loc alegeri parlamentare. Cele două campanii militare desfășurate până acum au reprezentat lovituri severe pentru conducerea și puterea militară a Iranului. Cu toate acestea, regimul de la Teheran a supraviețuit. Programele sale nucleare și de rachete nu au fost eliminate. Noua conducere de la Teheran pare, cel puțin deocamdată, și mai dură. Este dispusă să își asume riscuri. Starea actuală – „nici război, nici pace” – dintre Iran și Statele Unite este instabilă. Reluarea luptelor nu oferă garanția unui rezultat decisiv, se arată într-o analiză publicată de Ynet Global.
Transformarea adusă de război a însemnat, practic, doar o schimbare în cadrul regimului. Nu a fost, așa cum s-a dorit, o schimbare de regim.
Este indubitabil că regimul iranian se confruntă cu o criză economică severă. Numai că dificultățile economice nu duc neapărat la o revoluție, notează autorul analizei, dr. Raz Zimmt.
Dr. Raz Zimmt este directorul programului de cercetare Iran și Axa Șiită de la Institutul pentru Studii de Securitate Națională (INSS).
Frustrarea publică este în creștere. Însă războiul a consolidat și sentimentul de solidaritate națională. A permis autorităților să-i unească pe unii dintre iranieni în jurul unei identități naționale comune.
Cele două războaie par a fi întărit motivația Teheranului în a urmări dezvoltarea armelor nucleare ca o garanție a supraviețuirii regimului și ca factor de descurajare împotriva viitoarelor atacuri. Rămâne neclar, totuși, dacă conducerea Iranului a ajuns la o decizie finală în această privință.
Israelul se confruntă cu o tensiune fundamentală între cel puțin trei obiective strategice.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F10%2F8091197-hepta_mediafax_foto-dpa_hepta-scaled.jpg)
Amenințarea Iranului persistă, Israelul trebuie să rezolve o nouă ecuație strategică / Foto – Mediafax
Schimbarea regimului de la Teheran ar putea elimina multe dintre aceste amenințări de la sursă, se mai arată în analiza Ynet Global.
Israelul ar trebui să continue să lucreze pentru a slăbi regimul iranian prin mijloace diplomatice și economice, pregătindu-se în același timp pentru posibilitatea unei crize politice sau a unei tranziții revoluționare.
În problema nucleară, explică dr. Raz Zimmt, Israelul se confruntă cu două alternative principale: un acord diplomatic sau o acțiune militară.
Un acord negociat ar putea permite scoaterea uraniului îmbogățit din Iran, impunerea de restricții privind îmbogățirea și restabilirea unei monitorizări internaționale eficiente.
Alternativa militară are limite serioase. Un alt atac care nu reușește să distrugă stocul de materiale fisile al Iranului și instalațiile sale nucleare subterane riscă să declanșeze un alt război costisitor. Iar amenințarea nu ar fi eliminată.
Atâta timp cât Israelul și Statele Unite nu au o soluție operațională credibilă, un acord diplomatic semnificativ, chiar și unul temporar, ar fi preferabil reluării unui război fără un obiectiv clar definit.
„În cele din urmă, Republica Islamică va continua probabil să reprezinte amenințări semnificative pentru Israel în viitorul previzibil. Ceea ce nu s-a realizat în cele două campanii militare anterioare este puțin probabil să fie realizat automat într-o altă rundă de lupte, chiar dacă se va folosi o forță militară mai mare.
Pentru a evita să cadă prins în războaie repetate care impun costuri mari Israelului fără a produce o soluție durabilă, următorul guvern ar trebui să se întoarcă la planșă și să își reevalueze fundamental presupunerile și strategia față de Iran.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F10%2F8137588-hepta_mediafax_foto-abacapress_hepta-2-scaled.jpg)
Atâta timp cât Israelul și Statele Unite nu au o soluție operațională credibilă, un acord diplomatic semnificativ, chiar și unul temporar, ar fi preferabil / Foto – Mediafax
O nouă strategie trebuie să se bazeze pe o evaluare clară a realității, pe definirea unor obiective realizabile și pe selectarea mijloacelor adecvate pentru îndeplinirea acestora.
Nu se poate baza pe iluzii sau pe presupunerea că utilizarea unei forțe mai mari va produce în mod necesar un rezultat diferit”, încheie autorul analizei.