SURSE: Bolojan i-a lăsat un teren minat lui Niculescu la Guvern. Plăți totale restante sau scadente de până la 52 de miliarde de lei. Doar plățile pentru Pfizer sunt de 4 miliarde

Surse Gândul au declarat că Ilie Bolojan i-a lăsat un adevărat teren minat – cu datorii și plăți care ajung la scadență – premierului Luca Niculescu. Calculele arată un total de achitat până la final de an de 52 de miliarde de lei, bani care nu se văd în actuala execuție bugetară, dar se vor vedea în deficitul bugetar calculat la final de an de Uniunea Europeană.

Potrivit informațiilor Gândul, obligațiile restante, facturile aflate în așteptare și plățile care trebuie acoperite până la 31 decembrie se ridică, împreună, la aproximativ 49–52 de miliarde de lei. Pe listă se află concediile medicale nedecontate, lucrările de infrastructură, compensările pentru energie și gaze, proiectele PNRR, rambursările de TVA, drepturile salariale ale magistraților și factura pentru vaccinurile Pfizer, estimată de surse la 4 miliarde de lei.

REACȚIE Norvegia îi răspunde lui Donald Trump, după atacul președintelui SUA: „O «ţară de rahat»? Da, dar are cele mai frumoase toalete din lume”

09:40

VIDEO Daniel Zamfir, șocat de ce a găsit la Ministerul Economiei: „O să vă îngroziți, este inadmisibil”. Ce le-a reproșat predecesorilor săi de la USR, Darău și Miruță

09:39

După aproape șase luni de interimat, încheiate odată cu învestirea Cabinetului Luca Niculescu pe 20 octombrie, noua echipă de la Palatul Victoria trebuie să găsească rapid soluții pentru finanțarea unor obligații acumulate în perioada fostului Executiv.

Sursele descriu situația drept un adevărat teren minat bugetar. O parte dintre cheltuieli reprezintă restanțe efective, altele sunt obligații ajunse sau care urmează să ajungă la scadență, iar unele sunt necesare pentru funcționarea instituțiilor până la finalul anului. Calculul indică un necesar brut de finanțare de 48,8–51,8 miliarde de lei.

Plăți restante sau scadente până la sfârșitul anului, potrivit surselor:

• 5 miliarde lei – concedii medicale neplătite.

• 4,8 miliarde lei – proiectele Ministerului Dezvoltării (2,3 miliarde lei facturi neachitate și 2,5 miliarde lei lucrări pentru care nu au fost emise facturi).

• 7 miliarde lei – compensări pentru energie electrică și gaze naturale.

• 8–10 miliarde lei – plăți pentru proiectele PNRR.

• 5–6 miliarde lei – TVA de rambursat către firme.

• 10 miliarde lei – cheltuieli de funcționare a ministerelor, servicii esențiale și asistență socială până la finalul anului.

• 5 miliarde lei – drepturi salariale restante pentru magistrați.

• 4 miliarde lei – obligații financiare aferente litigiului Pfizer.

TOTAL ESTIMAT: 48,8–51,8 miliarde de lei (până la 52 de miliarde de lei).

Buget construit pe creștere de 1%, economie care riscă să încheie anul pe minus. Venituri mai mici cu 40 de miliarde de lei, față de cele estimate pe baza creșterii economice prognozate

Prima problemă este chiar fundamentul pe care a fost construit bugetul de stat pentru 2026.

Documentele oficiale, în speță Strategia fiscal-bugetară, arată că Guvernul Bolojan a fundamentat bugetul pe o creștere economică de 1%, cu un PIB nominal estimat la 2.045,2 miliarde de lei. Veniturile bugetului general consolidat au fost prognozate la 736,5 miliarde de lei, iar cheltuielile la 864,3 miliarde de lei, rezultând un deficit programat de aproximativ 127,7 miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din PIB.

Realitatea economică este însă mai slabă decât estimările inițiale.

Sursele susțin că România ar putea încheia anul cu o contracție economică de 0,7%, în locul creșterii de 1% luate în calcul la construcția bugetară. Astfel, impactul veniturilor statului de ari de aproximativ 40 de miliarde de lei.

Datele publice confirmă deteriorarea perspectivelor economice. Potrivit cifrelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică la 9 octombrie, economia României s-a contractat cu 0,6% în primul semestru al anului, pe seria brută, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Mai mult, Fondul Monetar Internațional a revizuit în octombrie prognoza pentru România, anticipând o scădere economică de 0,5% în 2026, în locul avansului estimat anterior.

Diferența dintre creșterea de 1% bugetată și contracția de 0,7% anticipată de surse este de 1,7 puncte procentuale.

Cert este că o economie mai slabă reduce spațiul de manevră al noului Guvern, exact în perioada în care sunt concentrate plăți importante.

Cinci miliarde pentru concedii medicale și aproape cinci miliarde pentru lucrările de la Dezvoltare

Una dintre cele mai mari presiuni vine din sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Potrivit surselor, aproximativ 5 miliarde de lei reprezintă concedii medicale neplătite, în special sume care trebuie rambursate angajatorilor.

O altă problemă majoră este la Ministerul Dezvoltării.

Aici, situația a fost confirmată chiar de noul ministru, Alexandru Stoica, care a anunțat public, pe 26 octombrie, că există facturi neachitate de 2,3 miliarde de lei pentru proiectele finanțate prin programul „Anghel Saligny”.

În plus, ministerul estimează că au fost executate lucrări de aproximativ 2,5 miliarde de lei pentru care documentele de plată nu au fost încă emise sau încărcate în platforma instituției.

În total, necesarul estimat ajunge la 4,8 miliarde de lei.

Situația este cu atât mai gravă cu cât platforma digitală prin care sunt depuse solicitările de transfer a fost suspendată la 11 septembrie 2026. Ministrul a explicat că există facturi restante inclusiv din luna mai și că închiderea platformei a fost determinată, cel mai probabil, de lipsa creditelor bugetare.

Prin urmare, o parte a lucrărilor executate nici măcar nu figurează încă în circuitul obișnuit de decontare.

Energie și gaze: aproximativ 7 miliarde de lei. PNRR mai adaugă până la 10 miliarde

La compensările pentru energie electrică și gaze naturale, sursele indică obligații estimate la aproximativ 7 miliarde de lei.

Statul trebuie să deconteze furnizorilor diferențele rezultate din aplicarea schemelor de plafonare și compensare, după verificarea și validarea cererilor.

Dimensiunea problemei reiese și din documentele publice. În august 2026, expunerea de motive a unui proiect legislativ adoptat de Senat indica cereri de decontare aflate în analiză de aproximativ 6 miliarde de lei.

În septembrie, Ministerul Finanțelor a aprobat suplimentarea cu peste un miliard de lei a limitei de cheltuieli pentru compensările aferente energiei și gazelor.

Cu toate acestea, valoarea exactă a obligațiilor neachitate la finalul lunii octombrie rămâne de stabilit, întrucât cererile transmise spre verificare nu sunt automat echivalente cu sumele aprobate și scadente.

La acestea se adaugă presiunea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Potrivit surselor, pentru proiectele PNRR există un necesar de plăți de aproximativ 8–10 miliarde de lei în perioada rămasă până la finalul anului.

Datele Ministerului Finanțelor arată că, până la 14 octombrie, instituțiile centrale efectuaseră deja plăți de 44,63 miliarde de lei pentru proiectele PNRR, în timp ce România mai avea de încasat de la Comisia Europeană 6,43 miliarde de euro din cererile de plată 5 și 6.

Firmele așteaptă TVA de 5–6 miliarde de lei. Alte 10 miliarde sunt necesare pentru funcționarea statului

O altă componentă sensibilă este rambursarea TVA către companii.

Sursele estimează că statul are de restituit firmelor aproximativ 5–6 miliarde de lei, sume aflate în diferite etape de soluționare sau de plată.

Rambursarea TVA are un impact direct asupra lichidității companiilor, în special asupra celor care derulează investiții și operațiuni cu valori mari.

Datele oficiale publicate pe 26 octombrie arată că Ministerul Finanțelor a restituit TVA de 26,71 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu 8,2% mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2025. Aceste cifre arată volumul rambursărilor efectuate, dar nu confirmă separat stocul de 5–6 miliarde de lei indicat de surse.

La acestea se adaugă un necesar estimat de încă 10 miliarde de lei pentru funcționarea ministerelor, finanțarea serviciilor publice esențiale și plata unor drepturi sociale până la sfârșitul anului.

La 16 septembrie, ministrul interimar Cseke Attila anunța că instituția a fost nevoită să redistribuie fonduri între programe pentru a menține funcționarea serviciilor de urgență și a ambulanțelor.

Ministerul Sănătății estima atunci un necesar suplimentar de aproximativ 980 de milioane de lei pentru programele și cheltuielile sale până la finalul anului.

Magistrații au de primit aproape 5 miliarde de lei. Decizia instanței este definitivă

Spre deosebire de alte capitole, unde sunt necesare verificări și actualizări, problema drepturilor salariale restante ale magistraților are în spate o hotărâre judecătorească definitivă.

La 15 octombrie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursurile formulate de Guvern și Ministerul Finanțelor într-un proces privind finanțarea unor drepturi salariale stabilite retroactiv.

Miza financiară a litigiului este estimată la aproximativ 4,8–5 miliarde de lei.

Litigiul privește drepturi salariale rezultate din hotărâri judecătorești și majorări aplicate retroactiv, inclusiv din 2018.

Curtea de Apel București stabilise obligația Executivului de a asigura fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară, iar soluția a rămas definitivă.

Pentru Guvernul Niculescu, decizia înseamnă o obligație suplimentară de finanțare, cu un grad ridicat de urgență și cu riscuri juridice în cazul neexecutării.

Pfizer, una dintre cele mai costisitoare moșteniri: nota de plată ar putea ajunge la 4 miliarde de lei

Un capitol aparte îl reprezintă litigiul cu Pfizer privind vaccinurile anti-COVID comandate de România în perioada pandemiei.

Sursele estimează expunerea financiară aferentă acestui dosar la aproximativ 4 miliarde de lei, incluzând obligațiile principale, dobânzile și costurile asociate recuperării creanței.

Există însă și cifre confirmate public.

La 1 aprilie 2026, un tribunal din Bruxelles a pronunțat o hotărâre în primă instanță prin care România a fost obligată să își respecte obligațiile contractuale față de Pfizer/BioNTech, pentru vaccinuri în valoare de aproximativ 600 de milioane de euro.

Ulterior, Ministerul Finanțelor a indicat o expunere de aproximativ 680 de milioane de euro, în condițiile în care dobânzile continuau să se acumuleze.

Situația s-a complicat în vară, când Pfizer a inițiat proceduri de executare silită asupra unor venituri încasate de ROMATSA prin EUROCONTROL.

Potrivit comunicării oficiale a ROMATSA, măsura notificată la 30 iunie privea o creanță de 3,419 miliarde de lei, reprezentând principal și dobânzi, la care se adăugau cheltuieli de recuperare de aproximativ 18,56 milioane de euro.

Pe 26 octombrie, instanța din Bruxelles avea programată judecarea contestațiilor formulate de statul român și ROMATSA împotriva măsurilor de poprire.

Prin urmare, estimarea de 4 miliarde de lei reprezintă valoarea indicată de surse pentru expunerea totală, nu o sumă finală confirmată oficial drept exigibilă în integralitate.

Pentru noul Cabinet, dosarul Pfizer rămâne însă una dintre cele mai mari obligații individuale care apasă asupra finanțelor publice.

Până la 52 de miliarde de lei de gestionat. Marea problemă pentru Guvernul Niculescu

Centralizarea informațiilor furnizate de surse conturează următorul tablou financiar: 5 miliarde de lei pentru concedii medicale, 4,8 miliarde pentru lucrări de dezvoltare locală, aproximativ 7 miliarde pentru compensări la energie, între 8 și 10 miliarde pentru PNRR, între 5 și 6 miliarde pentru rambursări de TVA, 10 miliarde pentru funcționarea statului, aproximativ 5 miliarde pentru magistrați și 4 miliarde pentru Pfizer.

Totalul brut rezultat este cuprins între 48,8 și 51,8 miliarde de lei.

De asemenea, totalul obligațiilor trebuie reconciliat cu plățile deja efectuate, cu creditele bugetare disponibile și cu eventualele suprapuneri între programele gestionate de ministere. Nu toate aceste sume reprezintă datorii restante și nu toate presupun automat alocări suplimentare.

Moștenirea bugetară a Cabinetului Bolojan se transformă astfel în primul mare test al Guvernului Niculescu: nu doar identificarea banilor pentru facturile acumulate, ci și prezentarea unei situații complete, verificabile, a tuturor obligațiilor pe care statul trebuie să le achite până la sfârșitul anului.