Procurorul Teodor Niță, trimis în judecată și acuzat de șantaj și de fabricare de probe. Cum ar fi influențat martorii în dosarul șefului de la Garda de Coastă

Teodor Niță și Gigi Ștefan – procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța – au fost trimiși în judecată de Parchetul General pentru mai multe infracțiuni. Niță este acuzat de cercetare abuzivă, șantaj, instigare la abuz în serviciu, represiune nedreaptă și uzurparea funcției. Gigi Ștefan este acuzat, printre altele, de trafic de influență, iar anchetatorii susțin că ar fi primit bani și alte beneficii pentru a interveni la funcționari publici și persoane cu putere de decizie.

• În același dosar au fost trimiși în judecată și oamenii de afaceri Dumitru Daniel Learciu și Mihale Cartali.
• Cauza a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar cei doi procurori se aflau în arest preventiv la momentul trimiterii în judecată. (stenograme incendiare AICI)

CONTROVERSĂ Lidera partidului AfD din Germania atacă direct migranții din România: „Ne jefuiesc sistemul social“

14:09

JUSTIȚIE Călin Georgescu și Ionel Rusen cer la Tribunal înlocuirea arestării preventive. Când ajung cei doi în fața judecătorilor

13:54

Dosar penal „cu cântec” întocmit împotriva unui șef al Gărzii de Coastă

Conform rechizitoriului întocmit de procurori, Teodor Niță este acuzat că a fabricat probe și a modificat declarațiile unor martori. Scopul ar fi fost acela de a construi un dosar penal împotriva unui șef al Gărzii de Coastă.

• Unele declarații conțineau afirmații pe care martorii susțin că nu le-au făcut niciodată. Alte documente prezentau drept audieri oficiale discuții care nu s-ar fi desfășurat în condițiile consemnate.
• Ancheta a avut consecințe directe asupra ofițerului vizat, care a fost pus sub control judiciar și îndepărtat temporar de la conducerea serviciului său. Ulterior, o parte dintre acuzații au fost clasate.

Magistratul ar fi modificat sau „fabricat” declarații pentru a susține acuzațiile formulate împotriva lui Adrian Silviu Sima, șef al Serviciului Prevenirea și Combaterea Migrației Ilegale și Infracționalității Transfrontaliere din cadrul Gărzii de Coastă.

Anchetatorii susțin că procurorul Niță a introdus în declarațiile unor martori informații nereale. Mai susțin că a exercitat presiuni asupra persoanelor audiate și a prezentat drept probe declarații care nu fuseseră obținute în condițiile legale.

Procurorii Parchetului General apreciază că scopul urmărit ar fi putut fi chiar îndepărtarea lui Sima din funcția de conducere pe care o ocupa.

Martori care nu au fost audiați, dosare fabricate

În luna noiembrie a anului 2024, o sesizare depusă de Sindicatul Național DECUS a dus la deschiderea unei anchete privind presupuse nereguli în cadrul Gărzii de Coastă. Dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și repartizat procurorului Teodor Niță.

Adrian Silviu Sima – șeful Serviciului Prevenirea și Combaterea Migrației Ilegale și Infracționalității Transfrontaliere – era suspectat că ar fi fost implicat în falsificarea unor documente și pontaje.

• Magistratul a început să audieze angajați ai Gărzii de Coastă. Dorea să stabilească dacă Sima își folosise funcția pentru a determina subordonați să modifice documente oficiale.
• La sfârșitul lunii ianuarie 2025, procurorul Niță a decis punerea sub acuzare a lui Sima.
• Sima a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile.
• I-au fost impuse restricții inclusiv în privința exercitării atribuțiilor de conducere.

A trecut un an și jumătate și a apărut o răsturnare de situație. Brusc, ancheta s-a „mișcat” într-o cu totul altă direcție.

Faptele de care fusese acuzat șeful Gărzii de Coastă erau puse sub semnul întrebării. Dar au apărut semne de întrebare și referitoare la modul în care procurorul strânsese probele împotriva lui, notează Mediafax.

Audieri suprapuse!

Una dintre neregulile semnalate privea declarația comisarului-șef Sergiu Baciu, angajat al Gărzii de Coastă.

Baciu fusese audiat de procurorul Teodor Niță în data de 8 ianuarie 2025, între orele 10:00 și 12:40. Problema era că, în aceeași zi, în documentele parchetului figurau alte două audieri efectuate de același procuror: una între orele 09:25 și 11:19, iar cealaltă între 12:25 și 13:35. Cu alte cuvinte, intervalele se suprapuneau.

• Mai mult, Baciu nu figura în registrul de intrări și ieșiri al parchetului pentru ziua respectivă.
• Când a fost audiat de Parchetul General, în august 2026, Baciu a povestit că se prezentase la parchet, dar procurorul Niță îi spusese că nu avea timp să îl audieze.
• În locul unei audieri obișnuite, i-ar fi înmânat o foaie A4 cu întrebări, cerându-i să formuleze răspunsurile.
• Baciu s-a întors acasă, a deschis laptopul personal și a redactat un document Word. Apoi a salvat răspunsurile pe un stick USB.

Ulterior, procurorul l-a chemat din nou la parchet. După ce a verificat documentul, Niță i-ar fi spus că răspunsurile „sunt în regulă” și l-ar fi trimis într-un birou alăturat, unde Baciu și-a redactat singur declarația, a tipărit-o și a semnat-o.

Procurorul i-ar fi cerut apoi să elimine întrebările și să păstreze numai răspunsurile.

„Procurorul nu a fost prezent”

Cazul lui Baciu nu era singular, potrivit anchetatorilor. Comisarul Alexandru Târnă, tot din cadrul Gărzii de Coastă, figura într-o declarație oficială ca fiind audiat la 10 ianuarie 2025.

Acesta a povestit că procurorul îi ceruse grefierei să redacteze declarația pe baza unor întrebări prestabilite, salvate în calculator, după care părăsise biroul.

Târnă a susținut că procurorul nu a participat efectiv la audierea sa. „Sima Adrian conduce serviciul foarte dur și mi-e teamă de răzbunare”. Martora spune că nu a declarat niciodată asta

Au început să apară și alte mărturii. Adelina Maria Bolohan, ofițer al Gărzii de Coastă, fusese audiată de Teodor Niță în ianuarie 2025. În declarația ei apărea următorul pasaj:

„Sima Adrian conduce serviciul foarte dur și mi-e teamă de răzbunare dacă nu fac ce zice el.”

• Afirmația era importantă. Sugera că șeful Gărzii de Coastă își intimida subordonații și îi determina să execute ordine fără să se opună.
• Numai că, în iunie 2026, când procurorii Parchetului General i-au prezentat declarația, femeia a spus că nu rostise aceste cuvinte.
• Potrivit mărturiei sale, fraza fusese concepută și consemnată de procurorul Niță.
• Martora a mai explicat că în declarația inițială apăruseră afirmații care schimbau sensul celor relatate de ea.

De exemplu, deși spusese că Adrian Sima coordonase telefonic o acțiune a Gărzii de Coastă, documentul consemna că nu știa ca acesta să fi coordonat activitatea.

Bolohan a recunoscut că semnase declarațiile fără să le citească integral.

„Oricând se poate schimba calitatea”. Cum ar fi fost intimidați martorii

Marilena Cobzaru, angajată a Gărzii de Coastă, a relatat procurorilor de la Parchetul General că Teodor Niță a avertizat-o chiar înainte de audiere: „Aveți grijă ce declarați, doamna Cobzaru, oricând se poate schimba calitatea.” Femeia a susținut că procurorul a avut o atitudine agresivă și că a introdus în declarația ei afirmații pe care nu le făcuse.

Unul dintre pasajele contestate era:

„Atât am declarat, îmi pare rău de situație, nu am vrut să falsific, cred că am fost practic nevoită și mi-a fost teamă să mă opun.”

Martora a afirmat că aceste cuvinte nu îi aparțineau, ci fuseseră dictate grefierei de către procuror.

Mai mult, aceasta a declarat că a solicitat eliminarea pasajului, dar Niță ar fi refuzat și nu i-ar fi permis să citească integral declarația.

Procurorul o grăbea să semneze declarațiile / Îi sugera și răspunsurile

Una dintre cele mai puternice mărturii aparține Anei-Maria Claudia Stoica, care a contestat numeroase paragrafe din declarațiile atribuite ei.

Femeia a susținut că procurorul a introdus în documente informații privind modificarea unor pontaje și presupusa implicare a lui Adrian Sima, deși ea nu relatase acele aspecte.

În declarația dată Parchetului General, aceasta a explicat și consecințele personale ale anchetei:

„Din cauza modului în care am fost tratată și au fost efectuate cercetările din dosarul instrumentat de procurorul Niță Teodor, eu mi-am dat demisia din cadrul Gărzii de Coastă, fiind foarte speriată în acea perioadă și rămânând cu o traumă.”

Femeia a mai susținut că procurorul o grăbea să semneze declarațiile și îi sugera răspunsurile pe care dorea să le obțină.