Revolta generației Z împotriva autoritarismului și costurilor vieții s-a reflectat în alegeri și în proteste. 2026, anul în care tinerii au transmis că este nevoie de o schimbare

Revolta generației Z a debutat din februarie 2020 prin proteste izbucnte în mai multe țări. Până în prezent, câteva s-au  încheiat cu guverne răsturnate în Sri Lanka, Bangladesh, Serbia, Coreea de Sud, Mongolia, Franța, Nepal, Madagascar și Bulgaria. Din octombrie 2026, fenomenul s-a extins și în vestul Europei, dar manifestat prin proteste neașteptat de violente în marile destinații turistice,  ca Milano și Paris.

Rezultatele alegerilor din Brazilia, Serbia, Israel și SUA readuce speranța în rezilența democrației. Patru scrutine esențiale au schimbat cursul istoriei în doar două săptămâni, demonstrând puterea activismului local de a combate autoritarismul, indiferent de câte resurse dispune.

FLASH NEWSTraian Băsescu avertizează Guvernul Niculescu în privința majorării salariului minim și a indexării pensiilor. Ce risc vede fostul președinte

22:05

MARIUS TUCĂ SHOWMarius Tucă Show începe luni, 9 noiembrie, de la ora 17.00, pe Gândul. Invitat: George Simion

22:00

Revolte violente de la Teheran la Paris

Anul acesta s-au desfășurat revolte foarte violente și în Iran, încheiate din păcate cu vărsare de sânge: în jur de 7.000 – 43.000 de morți, peste 300.000 de răniți și 53.000 de protestatari arestați.

Regimul islamic condus de familia lui Khamenei, elitele clericale și de către Gărzile Revoluționare Islamice, pare să fie rezistent nu doar în fața protestelor prin care s-a făcută reauzită readucerea monarhiei prin prințul moștenitor aflat în exil, Reza Pahlavi, dar și în fața războiului lansat de Donald Trump.

Încercarea președintelui de a răsturna un regim autoritar aflat la putere de 47 ani s-a dovedit costisitor pentru întreaga lume liberă prin creșterea prețurilor la carburanți. Și asta a dus la un val de creșteri ale costurilor vieții, care au dus astfel la câștigarea alegerilor de către dreapta moderată sau de către stânga de centru în unele țări. În joc au fost și drepturile civile.

În octombrie, au izbucnit revolte violente împotriva creșterii costurilor vieții  în Franța, Italia, Belgia, Albania, Spania și Portugalia.  Mii de protestatari au fost arestați, au rezultat bătăi și străzile marilor orașe s-au umplut de gaz iritant.

Unii guvernanți ca premierul italian Giorgia Meloni și premierul francez Sebastien Lecornu au spus că au înțeles mesajele tinerilor. Fiind în pragul unui an electoral, au promis reforme imediate în securitate socială, fiscalitate, educație și în sănătate.  În Spania, premierul socialist Pedro Sanchez a convocat alegeri anticipate cu un an înainte după protestele împotriva scumpirii locuințelor.

Alegerile din Ungaria – Finalul celor 16 ani de orbanism

Potrivit The Guardian , cele 10 zile au zguduit autoritarismul la nivel global. Alegerile din Brazilia, Serbia, Israel și SUA s-au desfășurat în circumstanțe extrem de diferite și sub influența unor factori unici. Prin aceste alegeri, s-a demonstrat forța activismului civic de a genera rezultate surprinzătoare care au contracarat încercările unor aspiranți la autocrație.

De altfel, și rezultatul alegerilor din Ungaria este luat în considerare, după ce victoria candidatului pro-european Peter Magyar, un milenial,  a marcat finalul a celor 16 ani de guvernare conservatoare a premierului Viktor Orban, acuzat de adversarii politici din interior și din afară că a încercat să instaureze un regim autoritar după modelul Rusiei.

Alegerile din Brazilia – Bolsonaro Jr fuge din țară

Aceste alegeri ar putea marca începutul inversării tendinței globale către autoritarism, resimțită din anii 2010. În Brazilia, creșterea semnificativă a prezenței la vot în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 25 octombrie a fost impulsionatăde activismul civic și de rețelele de socializare.

Mișcarea  lui Flavio Bolsonaro, considerată autoritară  de către presa mainstream,  a fost împiedicată să recapete controlul asupra celei mai mari țări sud-americane, la doar trei săptămâni după ce câștigase controlul asupra Congresului brazilian. Bolsonaro a fugit din țară în SUA de teama acuzațiilor de spălare de bani și după ce pașaportul i-a fost anulat.

Victoria remarcabilă a președintelui socialist Luiz Inacio Lula da Silva în fața lui Flavio Bolsonaro, în al doilea tur, survenită după înfrângerea din primul tur, i-a adus acestuia al patrulea mandat.

Alegerile din Serbia – Sfârșitul lui Vucic

În Serbia, o mișcare populară condusă de Lista Studenților, un partid fără lideri politici sau ierarhie,  a provocat o înfrângere neașteptată unuo regim de 14 ani controlat de Aleksandar Vucic, care în ultimii 14 ani, a încălcat norme democratice.

Diferența de voturi extrem de mare a spulberat orice intenție a lui Vucic de a anula rezultatul prin forță. Tinerii consideră acum că victimelor tragediei de la Novi Sad li s-a făcut dreptate.

Alegerile din Israel – Netanyahu pierde puterea absolută

Două zile mai târziu, Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv premier din istoria Israelului, a pierdut majoritatea din Knesset, fiind un semnal clar de respingere a încercărilor sale de a politiza agențiile de securitate ale statului și de a submina independența presei și a justiției.

Partidele de opoziție evreiești, care urmăresc înlăturarea lui Netanyahu de la putere, doresc restabilirea normelor democratice.

Netanyahu încearcă să le discrediteze succesul, invocând existența unor finanțări externe și a unor practii de cumpărare a voturilor, în timp ce liderii opoziției evreiești rămân reticenți față de falia etnică a Israelului.

Alegerile din SUA – sfârșitul epocii „MAGA”

Donald Trump le-a cerut alegătorilor americani să voteze marți ca și cum el însuși ar fi fost pe buletinul de vot. Aceștia exact asta au făcut. Victoria zdrobitoare a democraților a reflectat valul de nemulțumiri profunde față de decizia catastrofală de a lansa un război costisitor și eșuat din start împotriva regimului iranian.

Nepăsarea lui Trump față de problemele clasei de mijloc în timp ce el își redecora Biroul Oval, își construia Sala de Bal,  redenumea lacuri, munți, departamente,  aeroporturi, însăși inteligența artificială și promova construirea centrelor de date consumatoare de energie a dus la următorul rezultat: democrații dețin acum un control solid asupra ambelor camere ale Congresului. Chiar pentru prima oară în istorie, Congresul american are primul senator musulman,  Abdul El-Sayed, un milenial care este medic de profesie.

Și în plus, democrați controlează acum state care erau roșii de câteva decenii,  precum Texas. Kansas, după aproape un secol de control republican, s-a albăstrit.  Votul a fost determinat, în principal, de probleme economice interne, inclusiv de costul vieții devenit insuportabil, o realitate pe care președintele a catalogat-o drept o „farsă”.

„Președinția imperială” instaurată de Trump nu a fost principala preocupare a alegătorilor, însă noul Congres democrat va fi nevoit să o contracareze dacă dorește să realizeze ceva concret.

Sursa Foto: Profimedia/Hepta