Presa maghiară scrie despre cum reforma administrativă pe care PSD și-a propus să o finalizeze până în martie 2027 a ajuns motiv de discordie chiar între social-democrați. Articolul din ziarul Maszol face o comparație cu Franța, care de 200 de ani nu reușește să demareze această reformă.
„Ce n-a reușit Franța în 200 de ani, PSD vrea să facă până în martie 2027. Reforma administrativă provoacă revoltă în partid. Comasarea comunelor mici, miezul planului pentru reforma administrativă, ar putea costa PSD mai mult decât pe oricine altcineva”, scrie publicația maghiară Maszol.
Potrivit sursei citate, se estimează că PSD ar pierde aproximativ 230 de primării din cele circa 400 de localități vizate. PNL ar pierde în jur de 150.
Paul Stănescu, liderul PSD Olt, este unul dintre adversarii acestui proiect. El și alți lideri locali se tem că mulți primari rămași fără funcții ar putea trece, în masă, la AUR. Vineri, Lucian Morar (deputat) a anunțat că pleacă din PSD, după ce Dragoș Benea a propus ca Maramureșul să intre într-o regiune condusă de la Cluj, împreună cu Bistrița-Năsăud și Sălaj. „Nu voi fi niciodată de acord cu desființarea administrativă a județului Maramureș”, a spus Morar.
Președintele partidului, Sorin Grindeanu, insistă că reforma este necesară pentru reducerea cheltuielilor administrative ale țării. La ședința de luni a partidului, el i-a atacat pe cei din UDMR, reamintește publicația maghiară – „Nu pot exista două seturi de reguli, după care unii să fie în situații privilegiate”.
PSD nu are majoritate în Parlament, așa că proiectul de reformă administrativă a România ar putea trece prin asumarea răspunderii.
Cum era de așteptat, celelalte partide au opinii diferite pe subiectul reformei administrative. Kelemen Hunor cere referendum local pentru decizii privind comasarea, iar Gheorghe Falcă (PNL) acuză PSD că vrea să devină „partid-stat”. Dominic Fritz (USR) a numit proiectul PSD o „bâlbâială” și un „teatru”.
Victor Giosan, economist și fost consilier de stat în Cancelaria premierului Ilie Bolojan, reamintește că o asemenea reformă a eșuat în multe țări. „Franța, de exemplu, nu a reușit deloc în ultimii 200 de ani să facă această reformă”, susține Giosan. În schimb, remarcă Maszol, francezii au ales cooperarea între comune.