Georgescu, noul șef al Finanțelor: Data și cifra exactă cu care vor fi reîntregite salariile bugetarilor va fi clară după negocierile de joi cu FMI și CE

Vicepremierul guvernului Ponta, Florin Georgescu, a anunțat că situația privind reîntregirea salariilor bugetarilor va fi mai clară abia după discuțiile pe care le va purta joi după-masă cu reprezentanții FMI, CE și ai Băncii Mondiale care sunt prezenți la București. El a subliniat că atât calendarul efectiv de reîntregire a salariilor bugetarilor cât și suma și efectul asupra deficitului bugetar va fi calculat și negociat abia joi.

Întrebat dacă acest lucru nu va însemna, așa cum a declarat și premierul desemnat, Victor Ponta, un deficit bugetar mai mare, peste nivelul de 1,9% din PIB, pe metodologia „cash”, agreat cu FMI și CE, Georgescu a precizat că „noi vom respecta strict ținta de deficit bugetar din acord care va fi negociată în zilele următoare”.

Efortul financiar presupus de reîntregirea salariilor bugetarilor, respectiv de majorarea lor cu 16% față de nivelul actual, este de 2,3 miliarde de lei, după cum a declarat recent fostul ministru al Finanțelor, Bogdan Drăgoi, respectiv echivalentul unui deficit bugetar suplimentar de circa 0,6% din PIB.

INEDIT Oferta Single Valentine’s Day. Hotelul unde poți petrece Ziua Îndrăgostiților în liniște, fără partener

12:54

VIDEO Ion Cristoiu: Până acum Ilie Bolojan a ocolit dezbaterea în Parlament a Pachetelor. Acum vrea să ocolească chiar Parlamentul

12:47

Întrebat de ce nu pot fi folosiți banii din rezerva de 5 miliarde de euro și de 6 miliarde de lei de la Finanțe, fostul prim-viceguvernator al BNR, actual vicepremier și ministru de Finanțe, a declarat că acei bani trebuie folosiți doar în cazuri de necesitate și că, oricum, ce se ia din acele fonduri trebuie pus înapoi.

„Nu sunt bani disponibili, neangajați. Nu suntem foarte bogați. Nu avem bani niște bani pe care cineva putea să-i împartă, că i-ar fi împărțit alții până acum”, a declarat Georgescu.

El a precizat că rolul acestei „cămări bugetare” este de a asigura un fond de lichidități care să fie accesat în condiții vitrege de finanțare, respectiv când piețele, din diverse motive, pretind dobânzi mai mari de la stat la împrumuturi, dobânzi mai mari care înseamnă cheltuieli mai mari și, în final, presiuni suplimentare pe deficitul bugetar.