Băsescu: Îngrijorarea unui oficial rus față de scut, joc propagandistic pentru investiții militare

 Președintele Traian Băsescu a declarat că îngrijorarea exprimată pe tema scutului antirachetă de Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, poate fi „un joc propagandistic de justificare a unor investiții militare”.

Băsescu a reiterat, într-un interviu acordat RRA, că, în baza negocierilor României cu SUA, capabilitățile scutului antirachetă nu vor fi îndreptate împotriva Rusiei și a arătat că declarațiile oficialului rus pe această temă pot fi un „joc propagandistic de justificare a unor investiții militare” ale Moscovei.

„Este doar un joc propagandistic, care probabil să justifice niște investiții militare în Federația Rusă, nu? Că trebuie dat industriei să mănânce bani publici și atunci sunt destui politicieni care se arată îngrijorați. Și nu-i singura țară care face tipul acesta de joc ca să justifice în ochii propriei populații că dirijează bani mulți către înarmare. Dar vă garantez, ca șef al unui stat membru NATO care a și semnat așezarea de facilități antirachetă pe teritoriul țării, că niciodată în strategia de construcție a acestui sistem nu a fost avut în vedere un atac al Federației Ruse”, a spus Băsescu.

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

MILITAR Cum încearcă SUA să transporte petrolul în secret din Golful Persic. Operațiunea se întâmplă chiar sub nasul Iranului

23:43

El a răspuns unei întrebări legată de afirmația de joi a secretarului Consiliului rus de Securitate, fos șef al KGB, că „până în 2018 – 2020 sistemul de apărare antirachetă din Europa ar putea intercepta o parte din rachetele balistice intercontinentale ale Rusiei”.

Oficialul rus a arătat, potrivit RIA Novosti, că refuzul de a discuta garanții legate de desfășurarea sistemului antirachetă consolidează Moscovei convingerile că adevăratul obiectiv al acestui sistem de apărare ar putea fi diferit.

De asemenea, Băsescu a subliniat că nimeni din afara NATO nu poate spune țărilor membre ale Alianței cum să se apere. „Din punct de vedere al alertei de la Moscova, îmi permit să spun, mai ales că, dat fiind nivelul la care s-a făcut declarația, nu trebuie să o privesc chiar foarte serios. Îmi permit să spun că poate fi un joc propagandistic, iar regula de fier a NATO este că în ceea ce privește problemele de securitate, acestea sunt ale noastre, ale membrilor NATO. Noi decidem cum ne apărăm și nu poate veni nimeni din afară să ne spună «Nu vă apărați așa, vă apărați cu puști de lemn sau cu praștii». Nu”, a afirmat șeful statului.

El a menționat și că e îste „fantezist” un scenariu al unui conflict între UE sau statele membre NATO din Europa și Federația Rusă. „Niciodată aceste capabilități nu vor fi îndreptate împotriva Federației Ruse și cine poate imagina pe teritoriul Europei un conflict între Federația Rusă și UE, spre exemplu, sau cu statele membre NATO din Europa, nu poate fi decât fantezist. În momentul de față sunt state membre ale UE care au relații mai bune cu Federația Rusă decât au cu cei 27 de membri din interiorul Uniunii și nu-s orice state”, a spus Băsescu.

Președintele afirmase și anterior, în conferința de presă de la Palatul Cotroceni cu omologul de la Chișinău, că este „nerealist” scenariul transformării Republicii Moldova într-un stat tampon între NATO și Rusia, în contextul amplasării în România a elementelor scutului antirachetă și a prezenței în Transnistria a trupelor rusești, el adăugând că țara vecină poate deveni „stat de frontieră al UE”, cum e România în prezent.

Riscul unui atac cu rachete nord-coreene și iraniene, invocat de Statele Unite pentru a justifica implementarea scutului antirachetă în Europa, este exagerat, a declarat joi șeful Statului Major General al Forțelor armate ruse, generalul Nikolai Makarov, citat de RIA Novosti în pagina electronică.

El a apreciat însă că Rusia și NATO nu au atins încă un punct fără întoarcere în dialogul lor privind scutul antirachetă.

„Rusia și NATO nu au atins încă un punct fără întoarcere în dialogul lor privind apărarea antirachetă, este foarte important astăzi să nu se înșele în alegerea dintre două variante: revenirea la o confruntare sau stabilirea unei cooperări reciproc benefice”, a declarat generalul.

Makarov a mai precizat că Rusia nu intenționează să amplaseze elemente antirachetă în afara teritoriului său, potrivit paginii electronice a agenției Itar-Tass.

„Nu am avut și nu avem planuri de a amplasa elemente rusești de apărare antirachetă în afara teritoriului național. O astfel de abordare ar exclude influența elementelor antirachetă rusești asupra potențialului disuasiv al oricărui stat participant la proiect”, a apreciat el.