Centrala de la Cernavodă poate rezista la seisme de peste 7,8 grade pe scara Richter – CNCAN

Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), Borbála Vajda, a declarat, joi, că, în urma efectuării „testelor de stres” asupra Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, unitatea poate rezista la seisme cu magnitudine de peste 7,8 grade pe scara Richter.

CNCAN a precizat că evaluarea riscurilor cauzate de cutremure a fost făcută în conformitate cu standardele internaționale curente și cele mai bune practici actuale în domeniu. La evaluarea marjelor de siguranță pentru rezistența structurilor, sistemelor și componentelor CNE Cernavodă la evenimente seismice, au participat experți internaționali și specialiști din partea Institutului Național de Fizica Pământului, care au confirmat o protecție adecvată a centralei chiar și în cazul unor cutremure extreme.

Borbála Vajda a precizat că au fost analizate cutremurele inițiate în mai multe provincii sau surse seismotectonice (Vrancea, Sabla și Dobrogea) și a rezultat că sursa dominantă este Vrancea. Cutremurul maxim posibil estimat pentru România generează o accelerație maximă în plan orizontal la nivelul solului de 0,18 g (0,18 din accelerația gravitațională medie a Pământului) și poate fi asociat unui seism cu magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter în zona Vrancea.

FLASH NEWS Premieră în Comisia Europeană. Este recunoscută oficial legătura dintre fertilitate și provocările demografice ale Uniunii Europene

12:28

EXCLUSIV VIDEO Raluca Sîmbotin, MSD, la Gândul Health EU Summit: Investițiile în prevenție trebuie privite ca motor de dezvoltare economică, nu ca o cheltuială

12:12

CNE Cernavodă a fost proiectată pentru 0,2 g, iar în urma evaluării a rezultat că structurile și echipamentele rezistă până la 0,4 g fără pierderea funcțiilor fundamentale de securitate nucleară și, deci, nu au fost identificate „puncte slabe” nici în cazul unor cutremure cu o magnitudine de peste 8 grade pe scara Richter, a spus președintele CNCAN.

Borbála Vajda a menționat că, în ceea ce privește inundațiile, marjele de siguranță existente pentru CNE Cernavodă sunt suficient de mari pentru a preveni apariția efectelor de tip „cliff-edge” (cele pentru care se pierd brusc funcțiile de securitate nucleară) și nu exisă puncte slabe nici pentru scenarii ipotetice în care s-ar produce inundații din cauza nivelului crescut al Dunării, combinat cu ploi torențiale pe amplasament, cu mult peste maximele istorice înregistrate. Un eveniment care ar duce la pierderea funcțiilor de securitate nucleară din cauza inundațiilor este considerat improbabil. Marjele de siguranță ale centralei în ceea ce privește inundațiile au fost reconfirmate prin calcule și analize noi, realizate de INHGA, Institutul Național GeoEcoMar, INCDDD Tulcea și Agenția Națională de Meteorologie.

Acțiunile imediate luate de CNE Cernavodă după producerea accidentului de la Fukushima au inclus: elaborarea și implementarea unor noi proceduri de răspuns în caz de urgență și de accidente severe, precum și pregătirea specifică a personalului pentru astfel de cazuri; asigurarea unor facilități de alimentare cu energie electrică din surse suplimentare independente (generatoare electrice diesel mobile); implementarea unor modificări de proiect pentru asigurarea de surse suplimentare de apă de răcire în cazul unui accident sever.

Pe lângă măsurile implementate în 2011, CNE Cernavodă a făcut modificări de proiect suplimentare pentru a putea răspunde eficient în condiții de accident sever: instalarea unui sistem de depresurizare filtrată de urgență a anvelopei, cu scopul de a asigura integritatea anvelopei reactorului; instalarea unor sisteme pasive de control al hidrogenului care ar putea fi produs; asigurarea unor căi suplimentare de adiție de apă de răcire pentru menținerea integrității reactorului și a sistemelor conexe.

Potrivit lui Cantemir Ciurea-Erkan, consilier la CNCAN, costurile îmbunătățirilor au fost în jur de 50 de milioane de euro, fiind suportate din profiturile companiei.

Efectuarea „testelor de stres” a fost solicitată de Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană pentru toate centralele nuclearoelectrice din Uniunea Europeană, în urma accidentului de la centrala nucleară Fukushima Daiichi din Japonia, produs la 11 martie 2011.

Cantemir Ciurea-Erkan a mai spus că, de-a lungul timpului, cursul Dunării a deviat către un braț paralel cu cel care asigură apa de răcire, ceea ce generează riscul ca, în 50 de ani, centrala să rămână fără apă de răcire. În aceste condiții, Ministerul Transporturilor a început reamenajarea Capului Bala, astfel încât debitul să revină la normal.

De asemenea, lucrările la reactoarele 3 și 4 ale centralei se desfășoară normal.

Cele două reactoare nucleare funcționale ale centralei de la Cernavodă asigură aproape 20% din necesarul de electricitate la nivel național.