Marko Bela: Intenția ca scriitorul maghiar Nyiro Jozsef să fie reînhumat în România este „firească”

Senatorul UDMR Marko Bela consideră că intenția ca scriitorul maghiar Nyiro Jozsef să fie reînhumat în România este „firească”, iar politicul nu ar trebui să se amestece în această chestiune.

„Scriitorul Nyiro Jozsef are câteva lucrări importante pentru literatura maghiară, are câteva romane, povestiri, valabile, autentice și astăzi. După părerea mea, intenția de a-l aduce acasă și de a-l reînhuma aici, unde s-a născut, e o intenție firească. În același timp, politicul n-ar fi trebuit să se amestece în această chestiune. Și de pe partea maghiară, din partea unor politicieni maghiari, inclusiv de aici din Transilvania, de fapt există scopuri de campanie electorală legate de această reînmormântare și acum observ că și de pe partea română există aceeași intenție, și anume de a folosi cartea maghiară în campania electorală”, a declarat Marko Bela la RFI.

În opinia lui Marko Bela, ar fi trebuit să lase cu toții ca scriitorii maghiari, intelectualii maghiari să se ocupe de această reînhumare și să nu fie folosit acest lucru în scopuri politice, în scopuri electorale.

FLASH NEWS Între 400.000 și 800.000 de francezi au protestat sâmbătă. Ministerul de Interne raportează aproape 1.000 de arestări. 2 oameni răniți grav

00:09

FLASH NEWS George Simion a declarat într-o conferință la Praga că fostul candidat Călin Georgescu se află după gratii pentru că „a câștigat alegerile”

23:28

Întrebat dacă într-adevăr scriitorul respectiv ar fi fost antisemit, Marko Bela a răspuns: „Eu n-am cunoștință că ar fi fost antisemit, dar într-adevăr, are o perioadă de activitate la începutul anilor ’40, cu care bineînțeles că nici eu, nici alții nu putem să fim de acord și critica făcută față de acea perioadă a bibliografiei acestui scriitor este justificată”.

Senatorul independent Mircea Geoană solicită ca Parlamentul român să adopte o declarație în legătură cu manifestările care vor fi organizate la sfârșitul acestei săptămâni la Odorheiu Secuiesc.

„Statul român, prin instituțiile sale, trebuie să aibă o atitudine fermă împotriva unor încercări de promovare a unor simboluri sau a unor persoane în legătură cu care există acuzații foarte serioase de fascism, antiromânism și antisemitism, așa cum este cazul lui Nyiro Jozsef”, susține Mircea Geoană, într-un comunicat remis, joi, agenției MEDIAFAX.

Președintele Fundației „Pro Odorhei” și al PCM, Szasz Jeno, a declarat, miercuri, că nu cunoaște vreun text de lege care să interzică reînhumarea scriitorului Nyiro Jozsef și susține că, duminică, la Odorheiu Secuiesc va avea loc un ceremonial religios, fie de reînhumare, fie „pentru sufletul” scriitorului.

„Eu nu cred că există o bază legală, un text de lege, un singur articol pe baza căruia Ministerul de Externe sau oricine din această țară ar putea să facă trimitere că, uite, interzicem reînhumarea lui Nyiro Jozsef. Dacă cineva îmi arată o astfel de lege, atunci eu sunt deschis la orice dialog. Dacă nu, nu am altceva decât să-mi aplec capul în fața testamentului lăsat de marele scriitor Nyiro Jozsef”, a declarat Szasz Jeno, care este candidatul PCM la funcția de primar al municipiului Odorheiu Secuiesc.

Întrebat cum crede că s-ar putea derula ceremonia de reînhumare a lui Nyiro Jozsef în condițiile în care Ministerul Afacerilor Externe a transmis părții ungare că nu sprijină acest demers și că activitatea politică a acestuia, în perioada 1941-1945, a fost antisemită și fascistă, Szasz Jeno a spus că dezacordul nu înseamnă și interdicție.

„Dacă eu am înțeles bine – și am doar informații informale – MAE a spus că nu sprijină această acțiune, dar nu a spus că este interzisă ceremonia de reînhumare a lui Nyiro Joszef”, a afirmat Szasz.

„În cazul în care nu se va reuși să intre vagonul cu osemintele lui Nyiro Jozsef împreună cu trenul de pelerinaj, atunci există varianta B, care înseamnă că tot ne vom întâlni aici și vom face o rugăciune, o liturghie ecumenică măcar pentru sufletul lui Nyiro Jozsef, pentru liniștea sufletească a tuturora și a celor care în momentul de față s-ar împotrivi reînhumării sale”, a conchis Szasz Jeno.

Ceremonia de reînhumare a scriitorului Nyiro Jozsef sau liturghia, după caz, va avea loc în 27 mai, în Duminica Rusaliilor catolice, de la ora 12.30, în „Grădina Preoților”, o proprietate privată aparținând Congregației romano-caltolice din Odorheiu Secuiesc.

La ceremonialul religios va participa și președintele Parlamentului de la Budapesta, Kover Laszlo, care este așteptat la Odorheiu Secuiesc joi seară, într-o vizită privată.

MAE confirmă, într-un răspuns la o solicitare adresată de MEDIAFAX, că a comunicat deja părții ungare poziția autorităților române, respectiv dezacordul față de reînhumarea lui NyirÅ‘ József în România.

„MAE a comunicat deja părții ungare poziția autorităților române, respectiv dezacordul față de reînhumarea lui NyirÅ‘ József în România. Partea română a arătat că activitatea politică a lui NyirÅ‘ József din perioada 1941-1945 indică o atitudine de extremă dreaptă, anti-semită și de colaborare cu un regim fascist. De altfel, și în demersurile efectuate de o serie de organizații din România și din străinătate, au fost transmise mesaje clare privind dezacordul față de astfel de manifestări”, se arată în răspunsul MAE.

Ministerul precizează că NyirÅ‘ József s-a născut în 1889, la Jimbor, județul Brașov, și a decedat în 1953, la Madrid, în Spania, unde a fost înhumat până de curând.

În perioada interbelică a lucrat ca jurnalist la mai multe publicații de limba maghiară din Transilvania și a publicat mai multe nuvele.

În 1941, după anexarea Transilvaniei de Nord de către Ungaria, a fost invitat în calitate de deputat ardelean în Parlamentul de la Budapesta și s-a mutat în capitala ungară. A fost redactor-șef la două ziare de extremă dreapta („Magyar ErÅ‘” și „Magyar Ãœnnep”).

După lovitura de stat din 15 octombrie 1944 și-a continuat activitatea în Parlamentul Ungariei (Parlamentul de la Sopron), care a adoptat legislație antisemită. În această calitate, NyirÅ‘ József a susținut activitatea guvernului fascist al lui Szálasi Ferenc. În 1940 i-a fost acordată distincția „Coroana Corvin”, înființată de către Miklos Horthy.