Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt, ziua în care a luat ființă prima comunitate creștină

Ortodocșii sărbătoresc duminică, la 50 de zile după Paști, Rusaliile, adică Pogorârea Duhului Sfânt sau Cincizecimea, unul dintre marile praznice împărătești ale Mântuitorului și ziua în care a fost alcătuită prima comunitate creștină, nucleul Bisericii de mai târziu.

Duminica Cincizecimii, numită în popor și Duminica Mare, este sărbătoarea anuală a pogorârii Sfântului Duh peste Sfinții Apostoli, eveniment pe care ni-l istorisesc Faptele Apostolilor și cu care se încheie descoperirea față de lume și de creația lui Dumnezeu.

Sărbătoarea cade întotdeauna la zece zile după Înălțare și la 50 de zile după Paști, când a avut loc evenimentul sărbătorit și când evreii își serbau și ei praznicul Cincizecimii. Este, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creștine, pentru că, în aceeași zi, în urma cuvântării însuflețite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creștinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creștină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

METEO Portugalia a doborât recordul istoric de temperatură maximă

05:30

10 milioane de români trăiesc în afara României, potrivit datelor oficiale. Încă o jumătate de țară, trăiește practic în afara. Unde sunt înregistrate cele mai numeroase comunități

05:00

Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostoli, pentru început aceștia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflați în Ierusalim, cei 12 au început să facă învățătura Mântuitorului cunoscută către neamuri, în diferite limbi, deși acești ucenici erau cunoscuți de mulți dintre cei prezenți ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupați de învățarea limbilor străine (trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul).

Când Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, aceștia au devenit „preaînțelepți”, fiind umpluți de „lumina, râvna și toate harurile dumnezeiești”. Abia după acel moment, ucenicii Domnului au ieșit în toată lumea, săvârșind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând la credință de la oameni simpli la împărați. Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt, când, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de „suflete” au crezut în Cristos, alcătuind prima comunitate creștină.

Rusaliile au devenit, pe lângă Paști, a doua sărbătoare rezervată botezurilor.

În ajunul Rusaliilor se țin Moșii de vară sau de Rusalii – cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar și prilej de veselie. Se crede că sufletele morților (moșilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paștilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor.

De Rusalii, este obișnuit și faimosul joc al călușarilor (executat de cete de flăcăi), dans constând din săritul peste foc pentru a scăpa de iele – zâne rele.

Și tot ca la Paști, erau oprite îngenunchierea și postirea în toate zilele Cincizecimii, erau interzise jocurile din circuri și spectacolele păgâne. Casele se împodobeau cu flori și ramuri verzi de nuc sau de tei, obicei moștenit de la evrei.

În biserici, se aduc și astăzi ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvintează și se împart credincioșilor, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinții Apostoli.

Pogorârea (Coborârea) Duhului Sfânt este sărbătoarea întemeierii Bisericii.

În România, prin decizia Parlamentului, sunt două zile libere de Rusalii: duminica Rusaliilor și luni, a doua zi de Rusalii.