Europa face pasul către REINTRODUCEREA CONTROALELOR LA GRANIȚE. Cum se schimbă regulile Schengen

Miniștrii de interne ai statelor UE au făcut joi primii pași către crearea unui mecanism care să le permită statelor membre Schengen să reintroducă controalele la frontiere, pentru perioade maxime de doi ani, conform Wall Street Journal.

Mai multe state europene au cerut o astfel de măsură, în contextul în care Italia se confruntă cu un mare număr de refugiați din țările arabe, ca urmare a revoluțiilor de anul trecut, iar Grecia nu reușește să-și controleze eficient granițele cu Turcia.

În acest moment, statele își pot închide frontierele pentru maximum 30 de zile, în timpul unor evenimente care cresc riscul de violență. Polonia vrea să ceară controlul la pașapoarte pe timpul campionatului european de fotbal, Spania a procedat la fel luna trecută, când Banca Centrală Europeană și-a ținut ședința lunară la Barcelona. Guvernele pot institui închiderea granițelor și în cazul unor evenimente neprevăzute, care amenință ordinea publică, precum atentatele teroriste.

ANCHETĂ O adolescentă de 15 ani a căzut de pe un bloc din Sectorul 2 al Capitalei. Cum a fost surprinsă pe camerele de luat vederi înainte de tragedie

20:18

FLASH NEWS Emiratele Arabe Unite raportează atacuri cu drone lângă centrala nucleară din Abu Dhabi

20:06

Noile măsuri, care trebuie însă aprobate și de Parlamentul European, extind această perioadă de la 30 de zile la șase luni. Contrar dorinței Comisiei Europene, organismul executiv al UE, statele pot lua aceste decizii unilateral, cu condiția să-și informeze în prealabil vecinii.

Ministrul de Interne Ioan Rus a declarat pentru gândul că negocierile de la Consiliul de Justiție și Afaceri Interne (JAI), desfășurat joi și vineri în Luxemburg, nu au schimbat cu nimic situația României în raport cu aderarea la zona Schengen, existând promisiuni ferme că la Consiliul din luna septembrie țara noastră va adera la Schengen, în două etape.

„Speranțele noastre și promisiunile pe care le avem în acest moment sunt că în septembrie să aderăm cu spațiul aerian și maritim, să ni se dea o dată fixă de aderare. Și tot în septembrie să ni se spună că și spațiul terestru (al României) va fi integrat în ianuarie, martie, mai, cândva”, a declarat ministrul Ioan Rus.

România speră ca reuniunea din septembrie să stabilească și termenul de aderare la Schengen al spațiului terestru românesc, pentru a nu mai exista încă un vot asupra acestei chestiuni.

Cum vor Franța și Germania să schimbe regulile Schengen

„Decizia finală rămâne la statele membre, pentru că noi suntem responsabili pentru siguranța cetățenilor noștri”, a declarat joi ministrul de Interne al Germaniei, Hans-Peter Friedrich.

Noile reguli introduc măsuri de urgență, care vor permite statelor să introducă controlul pașapoartelor pe o perioadă maximă de 2 ani. Totuși, obstacolele în calea adoptării acestei măsuri rămân mari.

Dacă un stat dă greș, pentru o perioadă lungă de timp, în domeniul securității granițelor și creează probleme de securitate pentru alte state membre, Comisia poate recomanda reintroducerea controalelor la frontieră. Toate statele Schengen trebuie să agreeze însă o astfel de sancțiune.

Deși acest mecanism a fost prezentat drept unul de urgență, la care s-ar recurge doar în ultimă instanță, măsura dovedește încă o dată că există îngrijorare față de politicile centrale ale UE. Totodată, măsura vine și în contextul în care zona Euro, cea mai vizibilă și funcțională realizare în unificarea europeană, se află sub o presiune foarte mare.

Ca și în criza financiară, Grecia se află în centrul problemei. Anul trecut, peste 55.000 de persoane au fost prinse trecând ilegal granița dintre Grecia și Turcia, față de 49.000 de persoane în 2010. Mult mai multe persoane reușesc să treacă granița fără să fie prinse.

Franța și Germania s-au plâns în repetate rânduri de eșecul Greciei în domeniul securității frontierelor. Totuși, ministrul de Interne Friedrich a spus ieri că noul mecanism de urgență conceput la reuniunea de ieri nu ar fi declanșat în cazul Greciei, deocamdată.

Surse apropiate discuțiilor de la Consiliul JAI au confirmat pentru gândul că principala temere a statelor din nucleul dur al Europei, privind securitatea granițelor, privește Grecia. În acest moment, acolo s-ar afla până la un milion de imigranți ilegali, care trăiesc fără acte. Odată cu acceptarea Bulgariei și a României în Schengen, principala îngrijorare este că acești imigranți vor avea acces mult mai ușor spre Occident, nemaiexistând control la granițe.

Tensiuni între instituțiile UE, privind decizia asupra zonei Schengen

Consiliul UE a reușit joi, cu ajutorul României, să elimine Parlamentul European din dosarul reformei Schengen, deși procedura de codecizie (legislația UE este adoptată de Consiliu împreună cu Parlamentul European) este garantată de Tratatul de la Lisabona. Drept răspuns la această „subminare” a legislativului european, Parlamentul va da Consiliul în judecată la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), după cum a relatat gândul, aici.

În spatele întregului scandal se află România. Țara noastră era singurul stat UE care se opunea mișcării Consiliului. Cum Consiliul avea nevoie de unanimitate pentru a scoate Parlamentul din joc în chestiunea dosarului Schengen, țara noastră a fost „curtată” joi intens, în cadrul reuniunii miniștrilor Justiției și Afacerilor interne, pentru a-și schimba poziția. În cele din urmă, România și-a dat votul, presupunându-se că în schimbul unor promisiuni de aderare la zona Schengen.