Monti: „Există un risc permanent de contaminare „. Problemele Italiei intră în centrul atenției, după salvarea băncilor spaniole

Teama că Italia ar putea fi următorul stat care va deveni victima problemelor financiare cu care se confruntă Europa este tot mai mare, iar acest fapt îi va determina pe investitori să vândă acțiunile și obligațiunile italiene pe fondul înțelegerii oficialilor de a salva de la faliment băncile spaniole, informează New York Times.

Oficialii italieni își exprimă temerile legate de suma de 100 de miliarde de euro pe care reprezentații europeni au promis că o vor acorda băncilor din Spania și de posibilitatea ca această sumă să nu poată să împiedice răspândirea problemelor și la nivelul altor state.

Principalul indice italian al piețelor a fost, luni, cel mai slab performer european, atunci când acțiunile americane au fost și ele în scădere și investitorii am încercat să își găsească refugiul în obligațiunile de stat ale Germaniei și ale Statelor Unite.

Chiar și premierul italian Mario Monti, tehnocratul european care a obținut această funcție după ce criza datoriilor l-a forțat pe fostul prim-ministru, Silvio Berlusconi, să demisioneze în luna noiembrie a anului trecut, a început să recunoască riscurile cu care se confruntă economia statului său, a treia cea mai mare din zona euro după cea a Germaniei și cea a Franței.

Principala îngrijorare este aceea că Italia nu va putea să iasă din criză destul de rapid pentru a putea să își achite datoria națională. Alte temeri includ faptul că acest stat ar putea să fie nevoit să își susțină o mare parte a datoriei chiar în cazul scăderii accentuate a economiei sale.

Din cauza faptului că statul italian nu are o creștere economică destul de mare pentru a genera pe cont propriu sumele necesare, guvernul va trebui, cel mai probabil, să se împrumute la dobânzi mari, lucru ce se va adăuga, la rândul său, la datoriile mari cu care se confruntă deja.

„Există un risc permanent de contagiune”, a declarat Monti în cadrul unei conferințe pe teme economice care a avut loc lângă Veneția, pe parcursul weekend-ului trecut. „De aceea consolidarea zonei euro este în interesul comun”, a mai explicat premierul italian.

FOTO: Frederick Florin/Mediafax Foto/AFP

Valoarea obligațiunilor de stat ale Italiei a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele luni. Se pare că investitorii nu sunt foarte convinși de faptul că zona euro s-ar afla mai aproape de găsirea problemelor cu care se confruntă, mai ales pe fundalul alegerilor parlamentare din Grecia care vor avea loc la finalul acestei săptămâni și care ar putea determina dacă ea este destul de puternică pentru a-și susține cele mai slabe state membre.

Euforia investitorilor europeni legată de planul de salvare promis Spaniei a fost una de scurtă durată, fapt care a făcut ca multe dintre bursele europene să nu înregistreze schimbări semnificative. Cu toate acestea, indicele benchmark a fost cel mai slab performer european, ajungând să scadă cu până la 2,8%.

Valoarea obligațiunilor de stat italiene cu o maturitate de 10 ani a scăzut pentru a patra ședință de tranzacționare consecutivă. Randamentul a crescut, luni, cu 0,26 puncte procentuale ajungând la puțin peste 6%. Acesta este cel mai ridicat nivel înregistrat din luna ianuarie și un nivel pe care Italia nu își permite să îl susțină pe o perioadă îndelungată de timp.

Randamentul obligațiunilor de stat spaniole cu o maturitate de 10 ani a crescut, la rândul său, ajungând la circa 6,466%.

„Nu există nicio îndoială asupra faptului că Italia se va confrunta cu o contagiune”, a declarat Daniele Sottile, managing partner al companiei Vitale&Associati din Milano, în cadrul aceleiași conferințe. „Aceasta este dovada că mecanismele europene concepute pentru a opri criza nu funcționează”, a mai subliniat specialistul.

„Cineva trebuie să facă ceva înainte să ajungem într-un punct fără întoarcere”, a explicat și Sergio Marchionne, directorul executiv al Fiat și Chrysler.

În ciuda faptului că Monti, fost comisar european, are reputația de a fi un lider în care oficialii internaționali au încredere, el se confruntă cu multe probleme în statul său. Există astfel unele persoane care îi pun la îndoială abilitățile. În primele șase săptămâni de la preluarea mandatului, el a reușit să pună în vigoare mai multe măsuri economice în Italia decât pe tot parcursul ultimului deceniu, incluzând vârsta de pensionare, creșterea taxelor pe proprietate, simplificarea operațiunilor agențiilor guvernamentale și găsirea persoanelor care încearcă să evite plătirea taxelor. Încă sunt așteptate schimbări care să fie destinate creșterii economice, fapt ce ar include efortul de a depăși regulile inflexibile ale forței de muncă din Italia.

Combinate cu creșterea economică scăzută, dificultățile cu care se confruntă Monti în încercarea de a face autoritățile de reglementare să adopte schimbările economice ar putea însemna „că este doar o chestiune de timp până când Italia va căuta, la rândul ei, ajutor”, conform spuselor analiștilor Commerzbank.

Reprezentanți ai principalelor partide politice italiene, de centru dreapta și de centru stânga, fac parte din guvernul premierului Monti, dar nu vor să fie asociați cu măsurile dure pe care acesta le-a aplicat deja și cu alte măsuri care nu au fost încă puse în practică. O parte dintre partidele din opoziție au încercat, de asemenea, să forțeze organizarea unor noi alegeri electorale în momentul în care mandatul actualului premier italian va lua sfârșit, în 2013.

Din momentul în care Monti a preluat această funcție, economia statului italian, asemenea celor mai multe economii europene, a devenit din ce în ce mai slabă. Se așteaptă ca ea să se contracte cu 1,5% în 2012 și să înregistreze o creștere de doar 0,5% anul viitor. Băncile italiene au redus, la rândul lor, puternic împrumuturile, fapt care a făcut ca mii de afaceri mici și mijlocii să dea faliment.

Și rata șomajului din Italia a ajuns la peste 10%, mult peste cea a Germaniei, de 5,4%, conform Biroului de Satistică al UE, Eurostat.

Datoria statului italian reprezintă deja 120% din produsul intern brut (PIB) și va continua, cel mai probabil, să crească mai ales dacă Italia va fi obligată să plătească o parte mai mare din ea pentru a sprijini zona euro.

Cu toate acestea, situația cu care se confruntă Italia este mai bună decât cea cu care se confruntă Spania și cele trei state care primesc deja ajutor financiar pentru a putea fi salvate de la faliment, mai exact Grecia, Irlanda și Portugalia. Deficitul bugetar anual al Italiei a scăzut cu 2,8% din PIB, față de 4,2%, cât s-a înregistat cu un an înainte și sub pragul de 3% cerut de către oficialii zonei euro.

În ciuda celor mai recente scăderi ale ratingurilor făcute de către agenția Moody’s, băncile italiene sunt și ele destul de puternice, cel puțin dacă le comparăm cu cele spaniole, pentru că nu au avut de suferit la fel de mult de pe urma bulei imobiliare.