Cum au influențat bursele europene zvonurile privind introducerea unor măsuri suplimentare de stimulare a economiei chineze

Bursele europene au deschis miercuri în urcare, după patru ședințe consecutive de declin, datorită zvonurilor că China ar putea introduce măsuri suplimentare de stimulare a economiei, informează Mediafax, citând Bloomberg.

Indicele Stoxx Europe 600 al celor mai importante acțiuni europene a crescut cu 0,4% în debutul ședinței de tranzacționare și este în urcare cu 4,2% față de minimul acestui an, atins pe 4 iunie în contextul instabilității politice din Grecia.

Pe piețele asiatice, indicele MSCI Asia Pacific a avansat miercuri cu 0,8%, iar tranzacțiile futures indică scăderi pe bursa de la New York.

Acțiunile Roche Holding au deschis în urcare cu 0,6%, după ce grupul farmaceutic elvețian a anunțat că închide un laborator din SUA și reduce numărul angajaților.

INEDIT Un fenomen cu tentă apocaliptică i-a speriat pe columbieni după cutremurul devastator de 7,4 grade. Care este explicația științifică

23:44

Ce spunea Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a lui Bolojan, când era în presă, despre întâlnirile dintre politicieni și membrii CCR. Dogioiu era “scandalizată”, azi e doar tăcută

23:22

Titlurile companiei miniere Xstrata sunt în declin, după ce al doilea acționar al companiei după mărimea participației a cerut grupului elvețian Glencore International să majoreze oferta de preluare.

Presa chineză scrie că Beijingul ar putea introduce politici „mai proactive” pentru a asigura o creștere economică stabilă.

Agenția Xinhua notează că China va promova legături mai strânse între piețele financiare de pe continent și centrul financiar Hong Kong, sporind cooperarea în investiții pe plan internațional și infrastructură.

Guvernul chinez va încuraja proiecte în joint venture între bursele din Shanghai și Shenzhen și cea din Hong Kong și va permite listarea fondurilor exchange-traded pe ambele piețe, potrivit Xinhua.

Cel de-al 19-lea summit de criză al UE începe joi la Bruxelles, cu divergențe politice largi între susținătorii disciplinei fiscale și austerității, în frunte cu Germania, și grupul de state care cer măsuri agresive de soluționare a crizei datoriilor de stat și o politică înclinată spre stimularea economiei, idei promovate de Franța, Italia și Spania.