WALL STREET JOURNAL: Bucureștiul a ales „o perioadă nefastă” pentru a intra în „instabilitate politică”, riscul fiind pierderea liniei de finanțare asigurată de FMI, UE și BM

România merge „pe un drum politic riscant”, scrie Wall Street Journal, notând că Bucureștiul a ales „o perioadă nefastă” pentru a intra în „instabilitate politică”, riscul fiind pierderea liniei de finanțare asigurată de FMI, UE și BM, situație care ar genera probleme economice.

„România a ales o perioadă nefastă pentru a căpăta reputația de instabilitate politică. Premierul Victor Ponta a fost convocat la Bruxelles joi, după o serie de atacuri la adresa Constituției care au culminat cu inițierea procedurii de demitere a președintelui Traian Băsescu. Tensiunile deja s-au transmis investitorilor: leul a scăzut cu 2% în raport cu euro luna aceasta. Însă acesta s-ar putea dovedi doar vârful aisbergului dacă domnul Ponta va continua această strategie riscantă”, comentează Wall Street Journal.

„Marele risc pentru România este pierderea liniei de finanțare asigurată de FMI și UE prin acordul stand-by de tip preventiv în valoare de peste 5 miliarde de euro. Guvernul ar putea utiliza aceste fonduri în cazul în care sistemul bancar din România va fi blocat din cauza unei eventuale intensificări a crizei din zona euro. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă băncile străine opresc liniile de creditare în sucursalele din România, ceea ce reprezintă peste 80% din sectorul bancar românesc, limitând capacitățile de împrumut. Doar băncile elene contribuie cu aproape 20% la creditarea externă a băncilor din România, conform Royal Bank of Scotland”, notează WSJ.

FLASH NEWS Mesaj de felicitare din România pentru Vladimir Putin, cu ocazia zilei sale de naștere. Cine este politicianul care i-a transmis urări liderului rus

15:28

ULTIMA ORĂ „Bătălia” judecătorilor în cazul lui Georgescu. Ce argumente au adus magistrații pentru arestarea sau pentru eliberarea fostului candidat la prezidențiale. Gândul are motivarea arestării

15:21

„Până acum, România și-a îndeplinit obligațiile economice ale acordului. Reducerea cheltuielilor și creșterea impozitelor au condus la reducerea deficitului bugetar la 5,2% din PIB anul trecut, de la 9% în 2009; creșterea economică a fost de 2,5% în 2011, după doi ani de contracții. Dar nu există garanții că România va rămâne pe această cale. Actualul scandal poate părea în cea mai mare parte de natură politică: domnul Ponta, un politician de stânga, încearcă să reducă puterile Curții Constituționale independente. Dar el va câștiga susținere populară pentru demiterea președintelui de centru-dreapta Băsescu, asociindu-l pe acesta cu măsurile de austeritate nepopulare inițiate în 2009. Desigur că domnul Ponta va încerca să mențină ambele direcții, angajându-se public să respecte condițiile programului UE/FMI. Dar, dat fiind că alegerile parlamentare vor fi în noiembrie, tentația de a relaxa austeritatea fiscală va fi puternică”, adaugă WSJ.

Dar România nu riscă doar pierderea liniei de creditare de la UE și FMI. „Presiunile asupra instanțelor independente trimit un semnal negativ investitorilor străini în legătură cu amenințările la adresa statului de drept în România. (…) În contextul în care economia europeană încă este tensionată, testarea răbdării liderilor UE este un drum nechibzuit pentru România”, atrage atenția publicația financiară.