Finanțele au împrumutat 700 milioane lei prin certificate la un an, la un randament de 5,66%

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat luni 700 milioane lei, reușind să atragă întreaga sumă vizată la licitația pentru vânzare de certificate de trezorerie cu maturitate de 12 luni, iar randamentul mediu a crescut la 5,66% pe an, informează Mediafax.

Ofertele băncilor au însumat 1,3 miliarde lei.

La precedenta licitație pentru certificate de trezorerie cu scadența apropiată, respectiv 11 luni, Trezoreria a împrumutat tot 700 milioane lei, la un randament de 5,53% pe an.

Ministerul Finanțelor Publice a programat pentru august vânzarea de titluri de stat pe piața internă de 2,5 miliarde de lei, cea mai mare parte din sumă fiind planificată să fie atrasă prin certificate de trezorerie.

ACUZAȚII Criză la Palatul Buckingham. Regele Charles, „profund îngrijorat” de acuzațiile extrem de grave la adresa prințului Andrew în dosarul Epstein

08:22

LIVE UPDATE Război în Ucraina, ziua 1.447. Noi atacuri ale Rusiei, sunt morți și răniți în Harkov și Odesa

08:01

În iulie Finanțele au programat împrumuturi de 2,25 miliarde lei prin vânzarea de titluri de stat pe piața internă, însă au atras doar 1,57 miliarde lei, în condițiile în care randamentele cerute au crescut, ca urmare a situației încordate de pe piețele financiare europene, a structurii lichidităților din sistemul bancar și tensiunilor politice din România.

Următoarea licitație se va derula joi, 9 august, pentru obligațiuni la doi ani, în valoare de 400 milioane lei.

Ministerul Finanțelor a atras în acest an 38,23 miliarde lei pe piața locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piața SUA.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanțele și-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.