Michael Guest, fost ambasador SUA la București: Demiterea lui Băsescu ar fi ÎNTĂRIT DISFUNCȚIILE sistemului politic românesc

Demiterea lui Traian Băsescu ar fi întărit disfuncțiile sistemului politic românesc, ci nu le-ar fi slăbit, scrie fostul ambasador american la București Michael Guest, răspunzând unui comentariu al lui Mircea Geoană, într-o scurtă scrisoare publicată de New York Times în ediția online de marți.

Scrisoarea fostului ambasador american în România, intitulată „Reformă în România?”, datată la 6 august, în Santa Rosa (California), un răspuns la comentariul lui de Mircea Geoană „Reîntoarcerea României de pe buza prăpastiei”, publicat de New York Times (NYT) pe 3 august, este publicată, ca și comentariul, la secțiunea Pagina de Opinii a ediției online de marți a prestigiosului ziar.

„Mircea Geoană scrie că sistemul politic al României este disfuncțional. Ca fost președinte al Partidului Social Democrat (un detaliu biografic nemenționat -n.a.), ar trebui să știe mai bine”, afirmă Guest în scrisoarea sa de trei paragrafe.

ECONOMIE Așteptați-vă la noi scumpiri. În 2 zile expiră plafonarea prețurilor la alimentele de bază. Ce produse se vor scumpi de la 1 aprilie

05:00

FLASH NEWS Îi este frică lui Trump de Putin? Tocmai i-a permis unui petrolier rusesc să aprovizioneze Cuba cu țiței. Havana este sub blocadă SUA de 2 luni

04:00

„Însă agenda pe care domnul Geoană o prezintă – stat de drept, reformă judiciară, dialog politic și lupta împotriva unor interese economice ilegitime – nu este deloc nouă”, continuă fostul ambasador american la București.

În opinia sa, „adevărul este că niciun politician român nu a avut curajul și îndemânarea să promoveze pași concreți, realizabili, ai reformei”.

„Iar oricare ar fi acuzațiile formulate la adresa președintelui Traian Băsescu, demiterea sa, motivată de apeluri populiste la nemulțumire, ar fi întărit disfuncțiile (sistemului politic românesc de tipul – n.red.) câștigătorul ia totul, ci nu le-ar fi slăbit”, conchide Michael Guest, care a fost ambasadorul Statelor Unite în România în perioada 2001-2004.

„Românii sunt mai obosiți, frustrați și furioși decât orice alți europeni”, scria Mircea Geoană în Pagina de Opinii a ediției online din 3 august a NYT, subliniind că „acum depinde de toți politicienii țării să vină cu un nou plan pentru a răspunde palmei pe care le-au dat-o cetățenii la referendum”, într-un comentariu intitulat „Reîntoarcerea României de pe buza prăpastiei”.

Despre actuala criză politică, Geoană afirma că „mocnește de mai mulți ani”, dar că analiștii au ignorat-o. „Concentrându-se asupra corupției și sistemului justiției, criticii au abordat rareori principala problemă a României, și anume procesul politic profund disfuncțional”, sublinia el.

Geoană îi acuza, într-o analiză a ultimilor 20 de ani, pe politicienii români că au „mers pe muchie de cuțit între prioritățile publice și interese economice personale”, referindu-se la numeroase afaceri care caută contracte guvernamentale „profitabile”, și denunțând faptul că „numeroși politicieni sunt interesați exclusiv de avantaje, o practică ce împiedică procesul politic”.

„Alegeri boicotate, câștigate sau pierdute cu un număr mic de voturi și suspiciunea fraudării au fost reperele ultimei decade”, mai sublinia el.

„A apărut un mediu politic caustic”, continua Geoană analiza sa, adăugând că partidele politice sunt învinovățite de „ascunderea realității unui sistem politic corupt, afectat de nepotism și fiefuri care impun agende ce au prea puțin a face cu prioritățile cetățenilor”. În opinia sa, „sistemul justiției nu poate fi independent atât timp cât forțele politice îl utilizează sistematic pe post de teren de război și instrument de influență”, iar „părți din mass-media și ONG-uri sunt vulnerabile economic și partizane”.

„Știu cât de greu este să aduci reforme semnificative și de durată”, afirma el, citând în acest sens implicarea sa ca ministru de Externe (2000-2004) în „efortul de a aduce România la punctul de a adera la NATO și UE”.

În finalul articolului, Geoană lansa un apel, îndemnând ca „acum să ne asumăm reforme îndrăznețe din nou și să acționăm în solidaritate cu interesul public, în pofida intereselor noastre politice”. „Acum depinde de toți politicienii țării să vină cu un nou plan pentru a răspunde palmei pe care le-au dat-o cetățenii României la referendumul de duminică”, sublinia senatorul român în articolul său de opinie publicat de NYT pe 3 august.