Robotul Curiosity se pregătește să se deplaseze pentru prima dată pe Marte

Robotul Curiosity se pregătește să se deplaseze pentru prima dată pe Marte, miercuri, la două săptămâni după sosirea lui pe planeta roșie și după efectuarea unui set complet de teste, înainte de a se lansa cu adevărat, „peste două sau trei zile”, în cursa de cucerire a acesteia, informează AFP.

Curiosity, un robot de 2,5 miliarde de dolari, lansat într-o misiune de doi ani pentru a găsi eventuale urme care să ateste prezența vieții în trecutul planetei Marte, a coborât cu succes pe planeta roșie în noaptea de 5 spre 6 august.

Roverul a efectuat apoi un set intensiv de teste pentru a se asigura că echipamentele sale, în special cele 10 instrumente științifice pe care le are la bord, funcționează corect. Robotul pare de acum pregătit să se deplaseze și să își înceapă misiunea științifică.

ACTUALITATE Mircea Geoană este acuzat că a fost cârtița Kremlinului la NATO. Luxembourg Herald: Geoană ar fi fost prins într-o reţea de bani ruși

00:35

ACTUALITATE Ultimatum. Orașul în care dispar păcănele în aprilie. Oferta compensatorie a edililor pentru pasionați

23:32

„Ieri (luni), am făcut roțile să pivoteze”, a declarat Mike Watkins, unul dintre coordonatorii misiunii Mars Science Laboratory (MSL) de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena.

Robotul, de mărimea unui mic automobil, este echipat cu șase roți, dintre care patru pot să pivoteze. Un montaj de fotografii difuzat pe site-ul NASA arată că roțile robotului funcționează corect și sunt pregătite să ruleze.

„Vom face primul test de deplasare mâine”, a precizat, marți, Mike Watkins într-o conferință de presă.

„Îl vom face să meargă înainte aproximativ trei metri, apoi va face manevre de întoarcere și apoi se va întoarce pe propriile urme pe o distanță puțin mai scurtă (…) Deci nu vom reveni în același loc în care se află acum”, a explicat savantul american.

Dacă testul, care va dura mai puțin de o jumătate de oră, va avea succes, Curiosity va putea să părăsească definitiv locul în care s-a așezat pe Marte, peste trei sau patru zile. „Mai avem câteva operațiuni de finalizat înainte de a putea să îl facem să plece”, a explicat Watkins.

Curiosity va rula în direcția Glenelg, la 500 de metri de locul în care se află în prezent, în craterul Gale. Este o destinație exact opusă față de Muntele Sharp – obiectivul final al robotului -, dar situat la joncțiunea a trei terenuri diferite din punct de vedere geologic, care îi interesează foarte mult pe oamenii de știință.

Într-o primă etapă, Curiosity va adopta un ritm moderat și va parcurge „10, 20 sau 30 de metri pe zi”, a precizat Mike Watkins, pentru ca savanții să verifice cum se descurcă robotul. Apoi, roverul va parcurge peste 100 de metri pe zi.

NASA a anunțat, marți, că a înregistrat însă și primul ei eșec de la sosirea lui Curiosity pe Marte – o misiune care s-a desfășurat până acum fără greșeală -, odată cu pierderea unuia dintre cei doi senzori care măsoară viteza vântului.

Datele senzorului, situat pe unul dintre brațele robotului, soseau „saturate”, a spus Ashwin Vasavada, cercetător la JPL și unul dintre responsabilii stației meteorologie de la bordul lui Curiosity.

„Specialiștii noștri cred că anumite fire mici au fost descoperite. Și, probabil, s-au rupt. După câteva zile de discuții, credem să avariile nu pot fi reparate. Un pic cam dezamăgitor”, a adăugat el.

Senzorul funcționa perfect în timpul călătoriei de peste opt luni pe care Curiosity a făcut-o spre Marte, ceea ce îi face pe savanți să creadă că pagubele s-au produs după coborârea pe suprafața marțiană sau după aceea. Ashwin Vasavada a subliniat totuși că al doilea senzor este „complet operațional”.

„Singura problemă va consta în faptul că va exista, poate, o mică ambiguitate (în măsurători), dacă vântul bate direct din spatele senzorului. Însă ne păstrăm practic toate capacitățile de măsurare. Nu am detectat nicio altă problemă la celelalte instrumente până acum”, a adăugat Vasavada.

Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marțiene Viking din anii 1970, fiind totodată cel mai sofisticat și mai performant laborator științific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.