„Scrisoarea” judecătorilor antiBăsescu din CCR. De ce trebuia validat referendumul

Judecătorii Curții Constituționale(CCR) Ion Predescu, Acsinte Gaspar și Tudorel Toader susțin, în opinia separată la hotărârea de invalidare a referendumului, că aceasta a fost luată în baza „eratei” pentru care nu au fost consultați și aduc argumente în sensul validării referendumului .

„Dezacordul exprimat în raport cu hotărâre de invalidare a rezultatelor referendumului național din data de 29 iulie 2012, are la bază faptul că aceasta a fost adoptată prin raportare la prevederile art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, soluție prefigurată prin «erata» din data de 6 august 2012, referitoare la Hotărârea Curții Constituționale nr. 3 din 2 august 2012 , «erată» la adoptarea căreia nu am fost consultați, procedeu fără precedent în jurisprudența constituțională”, se arată în opinia separată la hotărârea Curții Constituționale (CCR) din 21 august, dată publicității luni.

REACȚIECTP îl asediază pe Nicușor Dan după ce i-a interzis lui Ovidiu Vanghele accesul la Cotroceni: „N. Dan a coborât sub orice critică„ / „Nu, majestate, Palatul Cotroceni aparține statului român”

23:55

DIPLOMAȚIEAxios: Emisarii lui Donald Trump cer Rusiei un nou proiect de securitate cu Europa, care să ofere garanții că nu va porni un nou război în viitor

23:54

Românii din străinătate și cvorumul de prezență

Cei trei magistrați subliniază că, pe de o parte, prin Hotărârea nr. 3 din 2 august 2012, CCR a statuat în sensul că cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate „au dreptul de a vota în mod liber în străinătate pe listele electorale suplimentare”, iar „rațiunea pentru care acești cetățeni nu sunt înscriși în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliul în țară, astfel încât numărul acestora nu poate influența cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”, iar pe de altă parte, erata completatoare face referire la „listele electorale cuprinzând cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv”, așadar indiferent de domiciliu.

Predescu, Gaspar și Toader precizează, în același context, că listele electorale permanente sunt definite prin prevederile art. 7 alin. 1) din Legea nr. 370/2004, pentru alegerea Președintelui României, în care se statuează că acestea „se întocmesc pe comune, orașe și municipii, după caz, și cuprind toți alegătorii care domiciliază în comuna, orașul sau municipiul pentru care ele au fost întocmite”.

„În sensul legii, starea de fapt (domiciliază) se suprapune peste starea de drept (au domiciliul), motiv pentru care cetățenii români cu domiciliul ori reședința în străinătate nu pot fi incluși în listele electorale permanente, însă își pot exercita dreptul de vot fiind cuprinși în listele electorale suplimentare. Prin urmare, includerea în listele electorale permanente a celor 1.101.809 cetățeni români cu domiciliul ori reședința în străinătate, la care se adaugă o parte dintre ceilalți 1.468.369 cetățeni aflați în aceeași situație, dintre care unii sunt minori este de natură să afecteze rezultatul referendumului”, susțin cei trei judecători.

Potrivit celor trei magistrați, soluția este promovată și prin Liniile directoare privind alegerile, adoptate de către Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare de la Veneția, din 5-6 iulie 2002, prin care la art. I 1.2. se prevede că o listă electorală suplimentară poate permite să voteze persoanelor care și-au schimbat domiciliul.

De ce nu ar trebui să fie pe liste persoanele cu actele expirate

„Considerăm că listele electorale permanente nu pot cuprinde nici pe cei 512.379 cetățeni români cu drept de vot ale căror acte de identitate au expirat, fără a fi reînnoite până în ziua votului. Aceasta deoarece, în sensul art. 2 lit. d) din Legea nr. 370/2004, pentru alegerea Președintelui României, actele de identitate trebuie să fie valabile în ziua votării. În caz contrar, menținerea acestei categorii de persoane pe listele electorale permanente, este de natură să consacre o nouă categorie, a celor care nu își pot exercita dreptul de vot, persoane care în mod obiectiv vor fi absente. În ipoteza în care dreptul de vot este exercitat pe baza unei cărți de identitate provizorie, respectivele persoane sunt trecute și pe liste electorale suplimentare”, se mai arată în opinia separată.

Predescu, Gaspar și Toader au mai spus că, în aceste condiții, cifra de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, cifră luată în considerare la adoptarea hotărârii, nu reflectă structura și dimensiunea corpului electoral actual.

„Pornind de la continua scădere a populației României, de la datele statistice furnizate în mod oficial, de la necesitatea eliminării din liste a celor decedați, a persoanelor care au pierdut cetățenia ori drepturile electorale considerând că în listele electorale permanente nu pot fi incluși cetățenii români cu domiciliul ori reședința în străinătate și nici cei ale căror acte de identitate nu sunt valabile, constatăm că datele finale sunt de natură să conducă la validarea rezultatelor referendumului”, au mai spus cei trei judecători CCR care nu au fost de acord cu validarea referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu.

Hotărârea CCR de invalidare a referendumului a fost citită luni în Parlament. La momentul publicării ei în Monitorul Oficial, va înceta interimatul lui Crin Antonescu la Cotroceni, iar Traian Băsescu își va relua exercitarea atribuțiilor constituționale și legale de președinte al României, conform deciziei CCR.