Oamenii de știință din UE au descoperit că acest an se va încheia „practic sigur” ca al doilea sau al treilea cel mai fierbinte an înregistrat vreodată. Potrivit studiilor, declinul climatic continuă să îndepărteze planeta de condițiile stabile în care a evoluat omenirea.
Temperaturile globale din ianuarie până în noiembrie au fost, în medie, cu 1,48 grade Celsius mai mari decât nivelurile preindustriale, a transmis programul Copernicus dezvoltat de UE, care se ocupă cu observarea Pământului.

Specialiștii de la Copernicus au constatat că anomaliile au fost identice, până acum, cu cele înregistrate în 2023, care este al doilea cel mai cald an din istorie, după 2024.
Liderii mondiali au promis că vor împiedica încălzirea planetei cu 1,5°C peste nivelurile preindustriale până la sfârșitul secolului.
Oamenii de știință interpretează obiectivul de temperatură ca o medie pe 30 de ani, lăsând o urmă de speranță pentru atingerea obiectivului după o perioadă de depășire, chiar dacă lunile și anii individuali încep să treacă pragul.
„Pentru noiembrie, temperaturile globale au fost cu 1,54°C peste nivelurile preindustriale. Media pe trei ani pentru perioada 2023-2025 este pe cale să depășească 1,5°C pentru prima dată”, a declarat Dr. Samantha Burgess, directoarea adjunctă a Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice.
Buletinul lunar al agenției a constatat că luna trecută a fost a treia cea mai caldă lună noiembrie la nivel global, cu temperaturi „în mod notabil” mai ridicate înregistrate în nordul Canadei și în Oceanul Arctic.
Luna noiembrie a fost marcată de o serie de evenimente meteorologice periculoase, inclusiv cicloane și inundații catastrofale care au măturat vieți și locuințe în Asia de Sud și Sud-Est. Temperaturile medii au crescut brusc ca urmare a poluării cu carbon care a acoperit Pământul, ceea ce a amplificat fenomenele meteorologice extreme, de la valuri de căldură la ploi abundente.
Aceste temperaturi continuă să varieze de la an la an în funcție de factorii naturali.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Vulcanii europeni, tot mai activi în Islanda și Italia. Motive de ÎNGRIJORARE pentru climă?