39 de ani de la explozia de la CERNOBÎL, care a expus 8,4 milioane de oameni la radiații și a contaminat 17 milioane de kilometri pătrați!

În noaptea de 26 aprilie 1986, la ora 01:23 și 58 de secunde, reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, provocând cel mai grav dezastru nuclear din istorie. În urma catastrofei, peste 8,4 milioane de oameni au fost expuși la radiații, iar o suprafață uriașă – 17 milioane de kilometri pătrați – a fost contaminată!

La 39 de ani distanță, Cernobîl rămâne un simbol dureros al pericolelor pe care le ascunde energia nucleară scăpată de sub control.

Ce s-a întâmplat în noaptea de 26 aprilie 1986

Organizația Națiunilor Unite a recunoscut oficial că acesta a fost „cel mai grav dezastru ecologic din istoria umanității”.

ANALIZĂ EXCLUSIV Coridorul Verde, o himeră pentru noi? Turcia și Azerbaidjan ne-ar putea sări din marele proiect regional. Expert: România nu mai are o diplomație energetică vizibilă

06:00

EXCLUSIV Cine ar fi preluat puterea mafiei românești din Marea Britanie. Victimele se tem să vorbească

05:00

În dimineața zilei de 25 aprilie, reactorul 4 urma să fie oprit pentru lucrări de întreținere, ocazie cu care trebuia testată capacitatea generatorului turbinei de a alimenta sistemele de siguranță în caz de avarie. Din cauza unei solicitări crescute de energie electrică în Kiev, testul a fost amânat până în tura de noapte.

În timpul procedurii, reducerea puterii reactorului s-a realizat prea rapid, ceea ce a dus la acumularea de xenon-135, un absorbant natural de neutroni. Pentru a compensa scăderea reactivității, operatorii au retras manual prea multe bare de control, încălcând flagrant normele de siguranță nucleară. Astfel, reactorul a devenit extrem de instabil.

Explozia violentă a aruncat în atmosferă un nor radioactiv care s-a răspândit rapid din Ucraina spre Belarus, Rusia, Scandinavia, Polonia, Cehoslovacia, Austria și sudul Germaniei, contaminând milioane de kilometri pătrați de teritoriu.

Urmările dezastrului de la Cernobîl

Cantitatea de radiații eliberate în urma exploziei a fost de aproximativ 400 de ori mai mare decât cea degajată de bomba atomică lansată asupra Hiroshimei.

Pompierii și militarii sovietici, fără echipamente de protecție adecvate, au intervenit pentru a stinge incendiul, sacrificându-și viața în încercarea de a limita dezastrul. Între 27 aprilie și 5 mai 1986, elicoptere militare au aruncat peste reactor amestecuri de plumb, nisip și bor în încercarea de a reduce emisiile radioactive – măsuri care, paradoxal, au dus la creșterea temperaturii în miezul reactorului și au intensificat emisiile radioactive.

La doar 36 de ore după explozie, cei 45.000 de locuitori ai orașului Pripiat au fost evacuați în grabă, fără să li se spună adevărul despre amploarea pericolului. Până la 5 mai, peste 130.000 de oameni din 76 de localități au fost forțați să-și părăsească definitiv locuințele.

A fost instituită o zonă de excludere de 30 de kilometri în jurul centralei, o zonă care și astăzi rămâne în mare parte nelocuită, cu acces restricționat.

Radiațiile au contaminat 19 regiuni din Belarus, Rusia și Ucraina, afectând o suprafață estimată la aproximativ 17 milioane de kilometri pătrați. Cu toate acestea, în timp, sute de locuitori, în special vârstnici, s-au reîntors în satele abandonate, refuzând să-și părăsească locurile natale.

Cernobîl astăzi: între ruină, resemnare și renaștere

Explozia de la Cernobîl nu a afectat doar oamenii. Întreaga biosferă a fost grav deteriorată: animalele, plantele și microorganismele au suferit mutații genetice și scăderi dramatice ale populațiilor.

Sub presiunea internațională, autoritățile ucrainene au închis definitiv centrala nucleară. Ultimul reactor activ, reactorul 3, a fost oprit la 15 decembrie 2000, în schimbul unui ajutor financiar de 2,3 miliarde de dolari oferit de către comunitatea internațională.

Astăzi, la 39 de ani de la explozie, zona de excludere de la Cernobîl a devenit un simbol global al pericolelor asociate energiei nucleare scăpate de sub control. În ciuda nivelurilor ridicate de radiații, viața încearcă să revină: pădurile au înghițit orașele părăsite, iar animalele sălbatice trăiesc din nou în regiune, într-un peisaj fantomatic.

Dezastrul de la Cernobîl rămâne una dintre cele mai cutremurătoare lecții din istoria modernă despre fragilitatea tehnologiei și prețul greșelilor umane. Sacrificiul celor care au intervenit în primele ore după explozie, pierderile umane și distrugerile ecologice ne reamintesc, peste decenii, că responsabilitatea și siguranța nu sunt opționale atunci când miza este supraviețuirea generațiilor viitoare.

CITEȘTE ȘI:

ANPM: Nivelul radiațiilor e în limite normale după ce o dronă a lovit învelișul din beton al fostei centrale nucleare de la Cernobîl

H. D. Hartmann: „Folosirea armelor NUCLEARE de către Rusia va face țări, precum România, să dispară”