Afacerea cu care o româncă a dat LOVITURA. Un singur produs se vinde cu peste 1.400 de lei

Într-o epocă în care multe dintre tradițiile românești care au fost respectate timp de secole se pierd, încet, există și oameni care și-au dedicat viețile conservării acestor frumoase obiceiuri.

Iar unii dintre ei reușesc chiar să își facă afaceri bănoase din pasiunile lor, reușind să trăiască din ceea ce le place să facă, păstrând în același timp și tradițiile. Cu multă muncă și dedicare, aceștia reușesc să scoată adevărate opere de artă din mâinile lor.

Este și cazul Manuelei Ivan, unul dintre puținii meșteri populari din țara noastră care mai produc lăzi de zestre. Nelipsite din multe case odinioară, lăzile de zestre, după cum le spune numele, erau cele în care erau ținute bunurile cu care, în viitor, fetele urmau să plece la noua lor casă, după nuntă. Și pentru că țineau mici „comori” în ele, de multe ori, în unele regiuni, acestea erau ele însele adevărate opere de artă. În funcție de zone, lăzile de zestre aveau diferite culori, incrustații sau alte ornamente, potrivit Observator.

SOCIAL Județul din România în care sunt cei mai săraci pensionari, acum, în 2026

08:06

APĂRARE Președintele Joseph Aoun anunță un nou început pentru Liban după armistițiul dintre Israel și Hezbollah: „Nu mai suntem scena războaielor nimănui”

08:02

„Pe mobilierul pictat s-au pictat aceleași tipuri de flori: lalea, trandafir, garoafă, lăcrămioară, margaretă. Și, în cazul picturii din Beia, avem această floare de castan”, povestește Manuela.

Un exemplar costă chiar și 1.400 de lei

Și pentru că munca artiștilor populari este complicată și migăloasă, prețurile pentru obiectele care ies din mâinile lor sunt pe măsură.

În funcție de caracteristicile fiecăreia, cum ar fi lemnul folosit sau cât de complexe sunt elementele decorative, o ladă de zestre confecționată în zilele noastre poate ajunge chiar și la 1.400 de lei.

„Lada de zestre era așezată în camera dinainte, cum îi spuneau la camera bună, cuprindea tot ce avea mai frumos și tot ce țesuse până atunci fără și familia, pentru a duce la noua casă, a mirelui”, explică Alina Mandai, șef serviciu Muzeul de Etnografie Brașov.

În zilele noastre, în lăzile de zestre nu mai încap lenjerii țesute de mână sau podoabe. Sub capac sunt doar nostalgii și amintiri fără preț, notează sursa citată.