Cum vede un reputat profesor universitar IERARHIILE celor mai bune universități ale lumii: ”Au început să schimbe regulile jocului”

Clasamentele celor mai bune universități ale lumii, etalon pentru managerii din sistemul educațional

Prof. univ. dr. Constantin Stoenescu subliniază că managerii din sistemul educațional așteaptă cu emoție publicarea ierarhiilor celor mai bune universității ale lumii și își ajustează ”oportunist” discursul în funcție de acestea, fără să pună la îndoială că s-ar afla și alte interese în spatele acestor ierarhii.

„Faptul că există la nivel global câteva clasamente ale celor mai bune universității ale lumii, ierarhii care merg până dincolo de cifra 1000, este deja unul de notorietate pentru publicul interesat. Managerii din sistemul educațional așteaptă cu emoție publicarea ierarhiilor și își ajustează cu oportunism discursul în funcție de acestea, căci întotdeauna se poate găsi ceva care, în termenii comparațiilor relative, să dea bine.

ACTUALITATE Paul Coyer: „Americanii s-au SĂTURAT de războaie”

00:46

FOTO-VIDEO Grădiniță din județul Giurgiu, SANCȚIONATĂ de ANPC după ce o fetiță s-a accidentat grav în parcul din curte. Șeful Piedone primise o reclamație

23:50

Bunăoară, în cel mai recent clasament realizat de Quacquarelli Symonds (QS), publicat pe 12 martie, domeniul Filosofie, cel căruia îi aparțin la Universitatea din București, ocupa un onorabil loc în intervalul 201-225 dintr-un total de 1730 de universități ale lumii. Neîndoielnic, este un loc meritoriu și care ne dă încredere în proiectele pe care le avem.

Totuși, deși reflexul obișnuit este să privim aceste clasamente drept un indicator de performanță, ceea ce este corect în cele din urmă, un exercițiu filosofic firesc de punere la îndoială ne poate ajuta să descoperim și motive suficient de puternice pentru a privi cu scepticism contextul realizării acestor ierarhii.

Una dintre cele mai prestigioase publicații online din domeniul învățământului universitar, University World News. The Global Window of Higher Education, a publicat pe 19 martie un comentariu, «Rise of data empires signals the end of academic autonomy» de Chris R Glass și Gerardo Blanco, ambii de la Boston College (SUA), în care autorii dezvăluie mecanismele prin care companiile din domeniul analizei datelor și-au consolidat puterea în dauna autonomiei universitare, chiar și până la nivelul dobândirii unei influențe geopolitice la scară globală care trece dincolo de granițele pieței învățământului universitar. Îmi permit să dau o extindere tezei celor doi, las cazuistica la îndemâna fiecăruia”, mai spune Constantin Stoenescu.

„Universitățile au devenit din ce în ce mai manageriale și orientate spre piața muncii”

Profesorul universitar doctor precizează că schimbarea a început încă dinspre sfârșitul secolului al XIX-lea, prin apariția a ceea ce ulterior se va numi „tripla elice” dintre stat, universități și companii industriale. Acesta subliniază însă că noile tehnologii ale informației și comunicării au început să schimbe regulile jocului.

„Acest mecanism interactiv a fost confirmat de creșterea performanțelor tuturor actorilor implicați și s-a consolidat social prin dezvoltarea unor forme de control reciproc și de participare la luarea deciziilor în așa fel încât să fie armonizate interesele părților.

Cercetarea științifică s-a industrializat, procesele industriale au devenit din ce în ce mai înalt tehnologizate, cerând expertiză și formare în universități, iar universitățile au devenit din ce în ce mai manageriale și orientate spre piața muncii, țintind angajabilitatea absolvenților.

Pare să fie o spirală a progresului care se autoreproduce fără să genereze eșecuri majore. Și așa ar putea fi și în continuare, numai că noile tehnologii ale informației și comunicării au început să schimbe regulile jocului, au mărit miza din toate punctele de vedere și au înmulțit ispitele, astfel încât implicațiile etice devin o provocare semnificativă„, detaliază Constantin Stoenescu.

„Există riscul apariției unor vulnerabilități care ne pot disloca din tradiția umanistă”

Profesorul universitar doctor apreciază că „este inevitabil procesul de internalizare a valorilor de tip corporatist, iar asaltul asupra universităților va deveni din ce în ce mai agresiv în această privință”. Acesta subliniază însă că nu trebuie să uităm că tipul de societate în care trăim acum este garantat și de funcțiile publice ale învățământului universitar.

„Drept urmare, companiile de analiză a datelor sunt acum actori non-statali mai puternici decât statul atunci când vine vorba de auditări la scară globală, fie și din simplul motiv că au avantajul de a nu fi entități circumscrise statalității.

Apare problema posibilității demarcării intereselor publice de cele private și a plasării universităților în acest spațiu fluid în care cercetarea fundamentală și tehnologiile de vârf au devenit cel mai important avantaj competitiv între statele lumii. (…)

În acest sens, oricât de mari avantaje ar aduce unor părți ale societății privatizarea rolului public al universităților, există riscul apariției unor vulnerabilități care ne pot disloca din tradiția umanistă în care încă mai credem„, conchide Constantin Stoenescu.

La ediţia din 2025, topul QS by Subject evidenţiază performanţele a 1.730 de universităţi

Universitatea din Bucureşti este prima instituție de învățământ din România – în ceea ce priveşte domeniile Lingvistică, Limbi moderne, Filosofie, Informatică şi Tehnologia informaţiei şi Chimie – inclusă în  clasamentul realizat de Quacquarelli Symonds (QS), anunța UB în luna martie.

„La nivel internaţional, Universitatea din Bucureşti se regăseşte în intervalul 201 – 250 în domeniile Lingvistică şi Limbi moderne, în intervalul 201 – 225 în domeniul Filosofie, în intervalul 501 – 550, alături de Universitatea «Babeş-Bolyai» din Cluj-Napoca, în domeniul Informatică şi Tehnologia informaţiei, precum şi în intervalul 601 – 700, alături de Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie «Politehnica» Bucureşti, în domeniul Chimie”, preciza UB.

De asemenea, este menţionată şi prezenţa pe locul al doilea la nivel naţional a Universităţii din Bucureşti, în domeniile Matematică (în intervalul 301 – 350 la nivel mondial) şi Fizică (în intervalul 501 – 550 la nivel mondial).

Astfel, clasamentul QS World University Rankings by Subject poziţionează Universitatea din Bucureşti în trei dintre cele cinci domenii fundamentale în intervalul 501-550 la nivel internaţional: Arte şi Ştiinţe Umaniste, Ştiinţele naturii şi Ştiinţe sociale şi Management.

Topul QS World University Rankings by Subject analizează performanţele universităţilor pe baza unor indicatori precum reputaţia academică, numărul de citări pentru lucrările publicate, reputaţia în rândul angajatorilor, impactul şi calitatea lucrărilor publicate de cercetători şi cadre didactice (h-index), dar şi eficienţa colaborărilor interinstituţionale (IRN).

Sursă foto: jurnalgiurgiuvean.ro

CITIȚI ȘI:

Prof. univ.dr. Constantin Stoenescu: ”Lipsa exercițiului filosofic duce la un abandon al rațiunii și la vulnerabilități care ne predispun la confuzii”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele