Respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă, criticată de APADOR-CH: O lovitură pentru drepturile fundamentale / Cum ar putea fi modificată Constituția

Organizația non-guvernamentală APADOR-CH a emis marți o serie de considerații juridice privind decizia Curții Constituționale de a respinge candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale, considerând această hotărâre controversată chiar și în rândul membrilor CCR.

Candidatura Dianei Șoșoacă a fost respinsă cu o majoritate de 5 la 2, în timp ce 2 judecători au lipsit din complet. APADOR-CH atrage atenția că doar 5 din cei 9 judecători au votat în favoarea hotărârii, evidențiind astfel natura controversată a deciziei.

Organizația a subliniat că, deși nu susține candidatura Dianei Șoșoacă sau excesele sale, motivarea deciziei ridică numeroase probleme de principiu. Printre acestea se numără restrângerea dreptului de a fi ales, lipsa dreptului la apărare și la o cale de atac, precum și faptul că CCR s-a substituit instanțelor judecătorești, stabilind răspunderea individuală a candidatului fără o hotărâre judecătorească anterioară.

CONTROVERSĂ Dreptul la protest, sub asediu în Belgia. Un proiect de lege controversat interzice participarea persoanelor la demonstrații timp de până la 6 ani

22:57

VIDEO Premierul desemnat Luca Niculescu susține că nimeni nu i-a garantat că va trece de votul Parlamentului și spune că situația țării este mai gravă decât acum câteva luni

22:48

APADOR-CH a criticat, de asemenea, faptul că CCR a impus o nouă condiție la candidatura pentru președinție, și anume „cumințenia” candidatului, limitând astfel dreptul la liberă exprimare. Aceștia consideră că exprimarea criticilor sau opoziției față de instituții europene sau internaționale nu ar trebui asimilată cu încălcarea Constituției.

Totodată, APADOR-CH a reiterat o propunere de revizuire a Constituției, care prevede ca atribuțiile CCR să fie preluate de o secție distinctă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, argumentând că independența și imparțialitatea judecătorilor de carieră ar fi mai potrivite în acest context.

Problemele de principiu ridicate de decizia CCR

Restrângerea dreptului de a fi ales

Restrângerea dreptului de a fi ales s-a făcut de către CCR în cadrul unei proceduri în care persoana vizată a fost lipsită de dreptul la apărare şi de dreptul la o cale de atac (dreptul la recurs), drepturi prevăzute distinct atât în Constituţie, cât şi în CEDO.

CCR s-a substituit instanțelor de judecată

CCR, soluţionând contestaţiile a două persoane cu privire la o candidatură la preşedinţia ţării, s-a substituit instanţelor de judecată, stabilind răspunderea individuală a unui candidat pentru afirmaţii, comportament şi atitudine care nu au făcut anterior obiectul unor hotărâri judecătoreşti pronunţate de instanţele de judecată prin care să se stabilească vinovăţia/responsabilitatea acestei persoane şi interdicţia pentru aceasta de a candida. Menţionăm că, în cadrul procedurilor judiciare care se desfăşoară în faţa instanţelor judecătoreşti, sunt asigurate dreptul la apărare şi dreptul la exercitarea unei căi de atac. Iar interdicţia de a candida, ca sancţiune pentru faptele unei persoane fizice, poate fi dispusă doar de instanţele de judecată. Menţionăm că, potrivit Constituţiei, CCR nu face parte din sistemul instanţelor judecătoreşti. CCR verifică doar îndeplinirea unor condiţii legale, nu aplică sancţiuni unei persoane fizice pentru comportament şi atitudine.

Condiţia „cuminţeniei” candidatului

CCR a adăugat, ad-hoc, o nouă condiţie la condiţiile preexistente pentru a candida la preşedinţie, şi anume condiţia „cuminţeniei” candidatului. Motivul central al restrângerii dreptului de a candida a constat în atitudinea/conduita și declaraţiile publice ale candidatului (par. 38 din hotărâre), care intră în categoria „antisistem”. Cu alte cuvinte, CCR nu va accepta, începând cu această hotărâre, decât candidaturile la preşedinţie ale unor persoane care fac declaraţii cuminţi, conformiste, prosistem. Această condiţie nou introdusă de CCR, a „cuminţeniei” candidatului, reprezintă o restrângere substanţială a dreptului la liberă exprimare, drept care protejează nu doar opiniile favorabile, neutre, neconflictuale, ci şi exprimările care şochează, ofensează sau scandalizează. Dacă aceste exprimări depăşesc limitele stabilite prin lege (de exemplu, declaraţii rasiste sau care incită la ură, la violenţă şcl), există proceduri prevăzute în legea penală sau civilă care duc la sancţionarea persoanei care a depăşit limitele legale. Potrivit actualelor reglementări, sancţionarea persoanei fizice pentru astfel de „derapaje” se poate face doar de instanţa de judecată, nu şi de CCR, care nu este instanţă de judecată. În cazul de faţă, astfel de sancţiuni aplicate de instanţele de judecată, prin care a fost interzisă exercitarea dreptului de a candida, nu au fost identificate şi invocate de CCR. În schimb, CCR a procedat direct la sancţionarea candidatului pentru declaraţii şi conduită necorespunzătoare, luând locul instanţelor judecătoreşti competente.

Criticile la adresa UE și NATO

CCR asimilează criticile și opoziția exprimate la adresa instituţiilor europene sau organizaţiilor militare internaţionale cu încălcări ale Constituţiei. Astfel, CCR afirmă că „Apartenența la UE și la NATO sunt opțiuni fundamentale constituționale…și, în aceste condiții, reprezintă garanții ale valorilor înscrise în Constituție, fiind consacrate, de altfel, în mod expres, prin aceasta. Erodarea acestor valori și garanții echivalează cu o respingere a opțiunilor democratice fundamentale…”(par. 39). Desigur că integrarea euroatlantică reprezintă un element pozitiv, dar asimilarea de către CCR a exprimării criticii sau nemulţumirii ori opoziţiei la adresa unor entităţi publice, perfectibile ca orice entitate publică, cu „respingerea opţiunilor democratice fundamentale” şi cu „erodarea valorilor fundamentale constituţionale” reprezintă o exagerare, un exces de zel protector, care are ca efect inhibarea unor dezbateri pe chestiuni de interes public. Specific societăţii democratice este că îndoielile, rezervele, criticile, nemulţumirile cetăţenilor faţă de entităţile publice, chiar şi cele în curs de deificare la CCR, pot fi exprimate și discutate public, fără inhibare, fără teama de a fi calificat ca „erodant al societăţii democratice”. Dezbaterea liberă a chestiunilor de interes public este, totuşi, esenţa societăţii democratice. Spre exemplu, în Marea Britanie, ţară în care există un sistem democratic consolidat, dezbaterea privind Brexit nu a fost interzisă sau calificată de vreo autoritate naţională drept un atac la valorile democratice fundamentale. Democratic este să existe cât mai puţine subiecte tabu şi cât mai multă desacralizare.

Ar trebui revizuită Constituția?

În calitate de parlamentar, naţional şi apoi european, un candidat beneficiază de imunitate pentru orice declaraţii politice, fiind protejat de orice formă de răspundere juridică pentru aceste declaraţii. În consecinţă, parlamentarul este protejat sau ar trebui să fie protejat de orice repercusiuni legate de aceste declaraţii politice, inclusiv de repercusiunile constând în interdicţia de a candida dispusă de CCR în urma evaluării declarațiilor politice pentru care există imunitate. Această imunitate este prevăzută, de asemenea, în Constituţie, în art. 72.

Apetenţa CCR de a se substitui instanţelor de judecată aduce un argument suplimentar în favoarea unei propuneri de revizuire a Constituţiei formulată de APADOR-CH încă din 2013, în sensul că atribuţiile CCR ar trebui exercitate de judecători, în cadrul unei secţii distincte a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi nu de persoane numite politic, de Parlament, la propunerea partidelor şi a preşedintelui ţării. Deşi membrii CCR au studii de drept, pare că nu au independenţa şi imparţialitatea judecătorilor de carieră din sistemul instanţelor judecătoreşti. Istoria de până acum a CCR ar fi un argument suficient. Sperăm că această propunere de revizuire a Constituţiei nu va fi interpretată de actualii componenţi ai CCR, cu majoritate de voturi de 5 la 4, drept instigare la încălcarea ordinii constituţionale.

CITEȘTE ȘI:

Diana Șoșoacă s-a plâns în Parlamentul European de decizia CCR: Conform sondajelor reale deţineam primul loc pentru PREȘEDINȚIA României

CCR respinge CONTESTAȚIA Dianei Șoșoacă privind candidatura la alegerile prezidențiale/ DOCUMENTUL oficial