Arbore bătrân de 300 de ani, TĂIAT pentru lemn de foc / Marş pentru protejarea pădurilor, organizat la Iaşi

Nouă organizații din Iași, sprijinite de Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, organizează sâmbătă, 1 iunie, Marșul pentru Pădurile Iașului.

Acțiunea vizează tragerea unui semnal de alarmă cu privire la amenințările care pândesc pădurile din jurul orașului și solicitarea sprijinului autorităților pentru crearea Parcului Natural Codrii Iașilor.

„Puține orașe sunt binecuvântate cu un codru străvechi, așa cum este Iașul, cu Pădurea Bârnova-Dobrovăț. Acești codri bătrâni sunt acum exploatați pe 99% din suprafața lor și protejați pe doar 1%. Îi pierdem în ritm alarmant. Pentru biodiversitatea pe care o găzduiesc și valoarea lor pentru comunitate, găsirea echilibrului între exploatările forestiere și nevoia comunității pentru ocrotirea pădurilor periurbane se transpune în administrarea acestora sub forma viitorului Parc Natural Codrii Iașilor”, a declarat Mihai Diac, Președinte Asociația Codrii Iașilor.

Gândul de Vreme ANM anunță temperaturi de 32 de grade, dar și averse însoțite de descărcări electrice. Care sunt zonele vizate

10:19

ALEGERI Fără ștampilă și fără autocolant pe buletin la alegeri. Cum vrea AEP ca românii să voteze inteligent

10:12

În plus, activiștii de Mediu spun că un arbore bătrân de 300 de ani a fost tăiat pentru a fi folosit ca material lemnos pentru foc.

Arbore de 300 de ani din pădurea Bârnova, tăiat pentru lemn de foc / Foto Asociația Codrii Iașului

Iașul, unul dintre cele mai poluate orașe din România

Iașul, a doua cea mai mare aglomerare urbană din România, se confruntă cu o poluare semnificativă, contribuind la procedura de infringement a României de către UE din cauza calității aerului. În acest context, nevoia de aer curat și zone de recreere devine esențială pentru locuitorii orașului și ai județului, care a atins recent un milion de locuitori.

„Peste tot în lumea civilizată pădurile periurbane sunt considerate elemente cheie pentru sănătatea fizică și mintală a comunității și sunt ocrotite ca atare. Pentru ca locuitorii săi să fie fericiți, Iașul are nevoie de un parc natural pe măsură, parte dintr-o viitoare Centură Verde a orașului”, a spus Alex Găvan, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde.

Pădurile din vecinătatea Iașului, cum ar fi cele din Bârnova și Dobrovăț, sunt în pericol din cauza exploatării forestiere și a dezvoltărilor imobiliare. Aceste activități compromit rolul ecologic și social al pădurilor. Tăierile masive și PUZ-urile care vizează transformarea fondului forestier în teren construibil amenință să distrugă ceea ce a rămas din Codrii vechi ai Iașilor, înlocuindu-i cu păduri tinere și, implicit, reducând biodiversitatea.

Vocea societății civile

Societatea civilă ieșeană se mobilizează pentru a proteja și conserva aceste păduri. În acest sens, demersurile administrative, științifice și legale pentru crearea Parcului Natural Codrii Iașilor au primit deja sprijinul a peste 35.000 de semnături printr-o petiție. Organizațiile implicate în acest efort includ Codrii Iașilor, Salvați Prutul, Mai Bine, SOR Iași, Reset, Clubul de Ciclism și Ecologie IașiBike, EduVentura, și grupul civic de inițiativă Parcul Elena Doamna.

„Arborii remarcabili din Codrii Iașilor și din pădurile Prutului trebuie protejați pentru ca și copiii noștri să își poată cunoaște rădăcinile”, spune Mădălin Gangal, Președinte Organizația Salvați Prutul.

„Orașul crește și odată cu el crește și nevoia oamenilor de a se reconecta cu mediul natural. Avem nevoie de verde, de natură, atât în oraș cât și în zonele din preajma sa”, subliniază Anca Ghioghica, Co-director Asociația Mai Bine.

Marșul de sâmbătă va începe la ora 17:00, cu punct de întâlnire în fața Palatului Culturii. Participanții vor parcurge un traseu de aproximativ trei kilometri care include Pietonalul Ștefan cel Mare, Piața Unirii, Pietonalul Alexandru Lăpușneanu, Fundație, Bulevardul Independenței, Târgu Cucu și înapoi la Palatul Culturii. Marșul este un demers apolitic, iar politicienii sau simpatizanții partidelor politice pot participa doar fără a purta însemne identificatoare sau a scanda lozinci.