Are administrația Trump politici coerente pentru a instaura o PACE stabilă în Ucraina? „Obiectivele lui Putin nu s-au schimbat”

Întrebarea din titlu este generată de informația potrivit căreia Departamentul Apărării al SUA a oprit brusc furnizarea către Ucraina a armelor de care are nevoie cu disperare, care pot ajuta la dejucarea atacurilor fără precedent ale Rusiei asupra unor ținte civile. Printre sistemele care nu vor mai fi livrate Ucrainei se numără interceptoare vitale pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, proiectile de artilerie de precizie, rachetele Hellfire și alte rachete pe care Ucraina le lansează de pe avioanele de vânătoare F-16 sau drone.

Conform unei declarații a Biroului de Presă al Casei Albe, decizia a fost luată de Pentagon după o analiză a stocurilor de muniții și a livrărilor americane către alte națiuni, notează John E. Herbst pentru Atlantic Council.

DEZVĂLUIRI Cum se comportă Nicușor Dan în vizitele la rudele din Făgăraș. Verișoara președintelui rupe tăcerea: „Funcția nu l-a schimbat deloc”

22:06

ACUZAȚII Fostul consilier al lui Traian Băsescu, cercetat de DIICOT pentru pornografie infantilă, reclamă că i-a intrat cineva în casă și dă vina pe șeful SPP

22:00

Pe această listă de arme se numără sisteme care nu au fost desfășurate de armata americană de zeci de ani și nici de alți aliați apropiați.

Conform oricărui calcul, numărul limitat de muniții gata să treacă granița poloneză în Ucraina nici măcar nu va reuși să „repare” procesul de achiziție și stocare a munițiilor, care este „defect” de zeci de ani.

Subminarea eforturilor de pace

În SUA, nu existau suficiente stocuri de muniție – de toate tipurile – pentru toate componentele armatei, cu mult înainte ca Rusia să lanseze invadarea Ucrainei. Și, deși există o licărire de veste bună – Pentagonul vrea să remedieze această problemă -, „nu ar trebui văzut ca o epifanie faptul că Departamentul Apărării își dă seama că stocurile au scăzut în urma ratelor ridicate de cheltuieli ale SUA în Marea Roșie, care au dejucat atacurile iraniene împotriva Israelului și a activelor americane din Orientul Mijlociu”, scrie John E. Herbst, directorul principal al Centrului Eurasia al Atlantic Council și fost ambasador al SUA în Ucraina.

„Fără îndoială, Statele Unite trebuie să se asigure că întreaga lor capacitate militară nu este compromisă. Însă simpla repetare a declarației America pe primul loc nu poate înlocui o înțelegere cuprinzătoare a intereselor mai largi ale SUA.

Având în vedere acest lucru, această decizie este o greșeală gravă, care subminează eforturile administrației de a face pace în Ucraina. Problema pare a fi coordonarea insuficientă în cadrul administrației Trump, în special cu Departamentul Apărării.

Această veste vine la câteva zile după summit-ul NATO de la Haga, unde Statele Unite și aliații săi, sub conducerea președintelui Donald Trump, au luat decizia istorică de a crește cheltuielile cu apărarea la 5% din produsul intern brut, până în 2035, din cauza pericolelor pe care politica rusă – inclusiv agresiunea sa în Ucraina – le reprezintă pentru Europa.

De aceea, comunicatul NATO menționa că sprijinul european acordat Ucrainei va fi considerat parte a angajamentelor aliaților în materie de cheltuieli de apărare.

• Decizia vine în contextul în care Rusia continuă să obstrucționeze propunerile lui Trump de a stabili un armistițiu stabil.
• Nu a fost o coincidență faptul că Trump a declarat la summit-ul NATO că a respins propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a ajuta la obținerea unei soluții privind programul nuclear al Iranului și, în schimb, i-a cerut lui Putin să ajute Rusia să facă pace cu Ucraina.
• Decizia vine pe fondul unei campanii aeriene rusești masive împotriva orașelor și civililor ucraineni și după ce însuși Trump a promis că va vedea dacă poate găsi mai multe echipamente de apărare aeriană pentru a ajuta Ucraina să facă față acestei amenințări sporite.

Da, Trump a spus că astfel de echipamente sunt greu de găsit, dar cum a putut Pentagonul să decidă la câteva zile după declarația președintelui să oprească tocmai furnizarea tocmai de astfel de echipamente?”, se întreabă John E. Herbst.

Pe ce mizează Putin

Încă din luna martie, Trump a oferit mai multe propuneri Ucrainei și Rusiei pentru a stabili un armistițiu. Ucraina a acceptat fiecare propunere, Rusia a spus nu. Putin mizează pe capacitatea sa de a continua operațiunile ofensive și de a ocupa mai mult teritoriu ucrainean.

Esențial pentru calculele lui Putin este faptul că sprijinul SUA pentru Ucraina, și în special furnizarea de arme, se va diminua în timp. Putin nu își ascunde intențiile. A declarat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, pe 20 iunie, că „poporul rus și cel ucrainean sunt, de fapt, o singură națiune. În acest sens, întreaga Ucraina este a noastră”. Putin a adăugat că „avem o veche parabolă, o veche regulă: oriunde pășește un soldat rus, este teritoriul nostru”.

„Înalți oficiali ruși au declarat că nu poate exista pace în Ucraina până când Statele Unite și aliații săi nu încetează să furnizeze arme Ucrainei, ceea ce ar lăsa Ucraina vulnerabilă controlului Moscovei.

• Conceptul administrației Trump pentru o pace stabilă pentru Ucraina a inclus arme din Occident.
  De aceea, acordul privind mineralele esențiale semnat la începutul acestui an menționează că participarea SUA la proiectul comun de dezvoltare a resurselor naturale ale Ucrainei ar crește în schimbul unor arme americane suplimentare pentru Ucraina.
• Întreruperea ajutorului Pentagonului nu face decât să încurajeze Moscova să creadă că administrația Trump va accepta de fapt condiția prealabilă a Kremlinului pentru pace.
• De aceea, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a salutat inițiativa Pentagonului , spunând că «cu cât numărul de arme livrate Ucrainei este mai mic, cu atât sfârșitul operațiunii militare speciale este mai aproape».

Statele Unite nu au intrat în război împotriva unui inamic aproape egal de la războiul din Coreea. Acest lucru, combinat cu cel mai inovator, dinamic și modern spațiu de luptă din istoria Ucrainei, a uluit conducerea trecută și prezentă a Pentagonului, niciuna dintre acestea nefiind implicată personal în ceea ce Ucraina îndură zilnic.

• În loc să-i pedepsească pe ucraineni pentru simpla lor dorință de a exista, liderii militari americani pot învăța de la forțele ucrainene cum să realizeze ceea ce vor să facă mai rapid, mai bine și mai ieftin.
• Atacul îndrăzneț al lui Trump asupra instalațiilor subterane ale programului nuclear iranian a arătat clar că acesta înțelege că „pacea prin putere” este modalitatea de a face față pericolelor reprezentate de eforturile Teheranului de a dobândi arme nucleare.

Însă mesajul contradictoriu pe care administrația sa îl transmite Moscovei nu este pacea prin putere. Putin vede clar acest lucru. De aceea, în discuția telefonică purtată cu Trump, din 3 iulie, Putin a precizat că, deși este dispus să negocieze, obiectivele sale pentru războiul din Ucraina nu s-au schimbat. Cu alte cuvinte, nu vede nevoia de compromisuri”, încheie John E. Herbst.

Citește și:

Poate SUA să contracareze China fără a repeta greșelile Războiului Rece? Legea COUNTER, strategia-răspuns la planurile militare ale Beijingului

Mentalitatea epocii SOVIETICE, „greu de ucis” la Kiev? Gen. Drapatyi: „Armata în care nimeni nu este responsabil pentru înfrângere moare din interior”

Moscova și campania anti-LGBTQ+. „Rusia a mers mai departe decât Iranul” / Cum au dispărut 4 ore din „Game of Thrones”

Tribunal Special pentru Ucraina. Zelenski cere ca toți criminalii de război, „inclusiv Putin”, să fie JUDECAȚI

„De ce naiba am venit aici?” | Concluzii după Forumul Economic de la Sankt Petersburg, „Davosul” lui Putin: „TALIBANI, nepo babies și state paria”