Asociațiile reprezentative ale magistraților din România condamnă presiunile exercitate de ministrul Justiției: ”Stelian Ion dovedește dispreț faţă de statul de drept şi independența justiției”

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociația Procurorilor din România (APR), asociațiile reprezentative ale magistraților din România, condamnă atacurile și presiunile exercitate de Stelian Ion – ministrul Justiției – la adresa judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie (ICCJ) şi ai Curții Constituționale a României (CCR).

Aceste ”atacuri” și ”presiuni”, precizează reprezentanții celor patru asociații reprezentative ale magistraților din România, au fost făcute de Stelian Ion atât anterior, cât şi ulterior pronunțării CCR asupra obiecției de neconstituționalitate privind proiectul de lege ce permitea accesul la DNA si DIICOT a unor procurori cu doar 5 ani vechime efectivă în funcție.

ACTUALITATE Ce i-a oferit America lui Damian Drăghici? „Am înțeles că dacă muncești, orice vis poate deveni realitate”

08:00

REACȚIE Primul mesaj al Casei Albe, după ce SUA a atacat Iranul la doar o săptămână de la încheierea armistițiului

07:59

”Este descalificant pentru Ministrul Justiției să trateze superficial şi părtinitor argumentele exprimate şi asumate în unanimitate de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în obiecția de neconstituționalitate amintită. Tonul agresiv, insinuările şi amenințările voalate la adresa judecătorilor ICCJ şi CCR denotă un dispreț acut faţă de regulile democratice, cu consecințe grave în planul încrederii cetățenilor în justiție.

Faptul că ministrul Justiţiei, Stelian Ion, nu are reţineri în a arunca îndoiala asupra judecătorilor instanţei supreme, în timp ce victimizează procurorii DNA, dovedeşte modul complet eronat în care percepe justiția şi independenţa acesteia, ca pilon al democrației într-un stat de drept, precum şi rolul constituțional pe care Înalta Curte de Casație si Justiţie îl are în înfăptuirea justiției şi în arhitectura sistemului judiciar”, se precizează în comunicatul UNJR, AMR, AJADO și APR.

”Stelian Ion, afirmații publice a căror falsitate este probată tocmai prin declarații publice repetate şi iresponsabile”

UNJR, AMR, AJADO și APR îl acuză pe ministrul Justiției că este autorul unor afirmații publice care subminează chiar statul de drept la care acesta face referire în repetate rânduri.

”Ministrul Justiţiei, Stelian Ion face referire la statul de drept, afirmații publice a căror falsitate este probată tocmai prin declarații publice repetate şi iresponsabile ce subminează exact fundamentul acestuia.

În acest context, reamintim Ministrului Justiţiei că statul de drept garantează egalitatea în fata legii, implicând un ansamblu normativ coerent, clar şi, nu in ultimul rând, impune respectarea în fond, iar nu numai de formă, a rolului instituțional şi constituțional al Ministerului Public. Or, exact aceşti piloni ai statului de drept au fost apărați de Curtea Constituțională, la sesizarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, mai transmit UNJR, AMR, AJADO și APR.

UNJR, AMR, AJADO si APR  au formulat amicus curiae în această cauză

UNJR, AMR, AJADO si APR  au formulat amicus curiae (n.red. – termenul încetățenit în limbajul juridic românesc pentru noțiunea de „amicus curiae” este acela de intervenient; cineva care nu este parte la un dosar judecat în instanță, dar oferă informații legate de acest caz, nefiind însă solicitat de vreuna dintre părți pentru asistență în instanță) în această cauză, prin care au susţinut, în faţa Curții Constituționale, cu argumente obiectiv fundamentate, ce au ținut seama de situaţia şi interesele întregului sistem judiciar, obiecţia ridicată de ICCJ, arătând, în esenţă, că:

1. Proiectul încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie, sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii, fiind contrar unor prevederi deja aflate in vigoare.

Stabilirea vechimii efective minime în funcţia de procuror pentru accederea la DNA, la doar 5 ani, contravine exact legii de funcţionare a DNA, ce impune ca activitatea în această direcție să se deruleze prin procurori specializați.

Or, precizează UNJR, AMR, AJADO și APR, ”o vechime de 5 ani nu permite unui procuror decât desfășurarea activităţii la nivelul parchetului de pe lângă judecătorie, ce nu are în competență infracțiunile de corupție”.

Ca atare, în mod obiectiv, un procuror cu 5 ani vechime efectivă în funcție nu are posibilitatea de a avea o minimă specialitate în combaterea corupției.

2. Proiectul încalcă egalitatea în faţa legii, stabilind un privilegiu pentru procurorii ce vor să acceadă la DNA şi DIICOT, faţă de cei ce promovează în celelalte secții sau servicii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Argumentele din expunerea de motive – limitaă la deficitul de resurse umane din cadrul DNA si DIICOT – ”nu reprezintă un motiv justificat şi obiectiv, având în vedere că problema este generalizată la nivelul sistemului judiciar, iar tratarea acesteia cu părtinire, ignorând insuficienţa resurselor umane de la celelalte parchete şi de la instanţe, arată o abordare ce contravine normelor constituționale privind organizarea, locul şi rolul Justiției”, transmit reprezentanții UNJR, AMR, AJADO și APR.

”Conform expunerii de motive, DNA avea la data respectivă un grad de ocupare de 73,3%, iar DIICOT unul de 87,12%. În același timp, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – elementul de comparație din speţă – avea un grad de ocupare cu 3% mai mic decât DNA şi cu 17% mai mic decât DIICOT (gradul de ocupare la PICCJ fiind de doar de 70,37%)”.

Ca atare, aceste date nu justifică în niciun fel discriminarea dintre procurori situați la același nivel de jurisdicție, motivul expus de inițiatorii legii neputând fundamenta, aşadar, diferenţa de tratament. De asemenea, este inadmisibil ca legiuitorul să profite de această situație dificilă a resurselor umane, pe care, de altfel, a cauzat-o (prin întârzierea nepermisă în adoptarea unei legi privind accesul in magistratură), pentru a o folosi ca pretext de legiferare a unor privilegii doar pentru anumite structuri de parchet, cu ignorarea cinică a majorităţii sistemului judiciar.

UNJR, AMR, AJADO și APR

3. Încălcarea rolului constituțional al Ministerului Public, inclusiv din perspectiva organizării ierarhice a sistemului judiciar.

Potrivit aceluiași comunicat transmis de UNJR, AMR, AJADO și APR, prin proiectul de lege atacat ”au fost golite de conţinut alte norme procedurale ce stabilesc competenţe speciale, pe diferite grade de jurisdicție. Aceasta stabilire de competenţe pornește tocmai de la structura ierarhică a sistemului judiciar, ce prezumă că performanța profesională crește pe măsura dobândirii experienței şi avansării în gradul profesional”.

În ultimă instanță, o altă interpretare ar însemna că ”toată aceasta ierarhie ar fi formă fără conţinut, ajungându-se ca instanțele superioare să nu mai aibă legitimitatea de a anula, desființa sau modifica hotărâri ale instanțelor inferioare, iar procurorii ierarhic superiori să nu mai poată cenzura sau verifica actele sau soluțiile celor din subordine”.

”Structura ierarhică a Ministerului Public asigură un nivel ridicat de profesionalism în anchetele ce privesc judecători, procurori, miniștri, deputați, senatori, etc., în considerarea protejării funcției şi a importanței acesteia pentru ordinea de drept. Or, exact această rațiune este înlăturată dacă se eludează normele la care am făcut referire, pentru a se permite, în fapt, ca urmărirea penală să fie făcută de către procurori ce nu au nici măcar vocația de a funcționa la nivel de parchet de pe lângă tribunal”, susțin cele patru asociații reprezentative ale magistraților din România.

Prin decizia pronunţată, Curtea Constituțională a validat justețea criticilor de neconstituționalitate ridicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, critici susținute atât de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi de asociațiile AMR, UNJR, APR si AJADO.

”În contextul argumentelor succint expuse anterior, asociațiile noastre profesionale salută cu îndreptățire atât decizia Curții Constituționale, cât şi demersul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, solicitându-i public Ministrului Justiţiei, Stelian Ion, să renunțe la declaraţiile politicianiste şi agresive la adresa judecătorilor şi a unora dintre procurori şi să îşi îndeplinească cu bună-credință şi profesionalism, cu obiectivitate şi fără părtinire, atribuțiile ce ii revin ca Ministru al Justiției, pentru a le asigura cetățenilor români accesul la un act de justiție independent, eficient şi de calitate”, se mai precizează la finalul comunicatului transmis de UNJR, AMR, AJADO și APR.