Bugetul pe 2024, sămânță de scandal între CSM și Guvern: „Un demers legislativ flagrant neconstituţional”

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) consideră că propunerea formulată în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, conform căreia drepturile salariale obţinute în urma unor procese de către angajaţii din justiţie vor fi plătite în titluri de stat nu este constituţională. Grefieri din instanţe şi Parchete protestează, joi, fiind nemulţumiţi că nu au fost asigurate fondurile necesare pentru achitarea integrală a salariilor şi a altor drepturi de natură salarială.

Mai exact, CSM precizează că a solicitat ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, ”o intervenţie fermă care să determine autoritatea executivă să reevalueze un astfel de demers, astfel încât principiile fundamentale ale funcţionării statului de drept să fie respectate.”

PORTRET Mitropolia Basarabiei are un nou conducător. Cine este Înaltpreasfințitul Antonie, ierarhul care va conduce ortodoxia românească din Republica Moldova

18:59

VIDEO Un elev de 15 ani a prins 158 de pești-iepure într-o zi. Grecia plătește pentru capturarea peștelui care a îngrozit turiștii

18:56

CSM critică proiectul de OUG privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice

”Consiliul Superior al Magistraturii consideră că art. VIII din proiectul actului normativ menţionat este în contradicţie flagrantă atât cu Constituţia României, republicată, cât şi cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât reglementarea propusă este profund discriminatorie, ignoră dreptul fundamental la un proces echitabil în componenta referitoare la accesul la justiţie, reprezintă o atingere gravă adusă dreptului de proprietate al creditorilor şi încalcă principiul separaţiei puterilor în stat prin nesocotirea efectelor hotărârilor judecătoreşti de către puterea executivă, precum şi cerinţa de calitate a legii, având un caracter imprevizibil şi potenţial de a genera dificultăţi insurmontabile în realizarea drepturilor creditorilor”, transmite CSM, într-un comunicat dat publicităţii joi.

Instituţia consideră că ”promovarea unui asemenea demers legislativ flagrant neconstituţional ar constitui, fără îndoială, o manifestare abuzivă a prerogativelor normative ale autorităţii executive întrucât statul român are calitatea de debitor, context în care preocuparea acestuia ar trebui să se concentreze în direcţia identificării soluţiilor efective şi reale pentru executarea obligaţiilor, iar nu în aceea a constituirii unor impedimente incompatibile cu principiile fundamentale ale unui stat de drept.”

CSM a comunicat ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, poziţia instituţională a Consiliului

”Consiliul Superior al Magistraturii consideră că adoptarea de către autoritatea executivă a actului normativ preconizat, în pofida elementelor de neconstituţionalitate flagrantă constatate, va genera fără îndoială premisele unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea executivă şi autoritatea judecătorească şi va deschide calea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionarea acestui conflict”, se precizează în comunicatul CSM.

În plus, CSM consideră că bugetul instanţelor pentru anul 2024, astfel cum a fost publicat în proiectul Legii bugetului, ”este mult subdimensionat în raport de bugetul transmis de către instanţe spre avizare conformă de către Consiliu, aviz obligatoriu potrivit dispoziţiilor legale”.

”Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă regretul în mod public faţă de faptul că rolul său constituţional a fost ignorat, nefiind consultat în nicio modalitate cu privire la măsurile preconizate şi adresează pe această cale un apel la dialog către celelalte puteri ale statului, solicitând ca pe viitor poziţia constituţională a instituţiei în arhitectura statului de drept să fie respectată şi să fie în mod real consultat atunci când astfel de măsuri cu impact major asupra personalului din justiţie urmează a fi adoptate”, precizează CSM.

Proiectul de OUG privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative precum şi pentru prorogarea unor termene prevede, la articolul VIII, că plata sumelor stabilite cu titlu de drepturi de natură salarială pentru personalul din sistemul justiţiei prin hotărâri judecătoreşti definitive şi acte administrative emise anterior intrării în vigoare a prevederilor OUG nr. 99/2023, pentru punerea în aplicare a acestora, şi neplătite până la 31 decembrie 2023 se realizează prin emiterea unor titluri de plată care se vor răscumpăra de către Ministerul Finanţelor, eşalonat pe o perioadă de 7 ani în tranşe anuale egale. Acelaşi document prevede că, prin derogare de la legislaţia privind datoria publică, titlurile de plată emise în astfel de cazuri nu sunt purtătoare de dobânzi, sunt nominale şi netransmisibile.

Sumele datorate vor fi plătite în şapte tranşe egale, până la finalul fiecărui an, iar valoarea ratei anuale răscumpărate de Ministerul Finanţelor se actualizează cu indicele preţurilor de consum aferent anului anterior celui în care se face răscumpărarea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi constituie suma anuală care se plăteşte fiecărui beneficiar.

Documentul stipulează şi că ”orice executare silită a sumelor (…) nu poate începe sau, după caz, se suspendă de drept la data de 31.12.2023”, iar ”executarea silită încetează de drept la achitarea ultimei rate din titlu de plată”, în cazul drepturilor câştigate în instanţă de către personalul angajat în sistemul judiciar.

”Continuarea executării silite după suspendarea de drept şi până la încetarea acesteia constituie abatere disciplinară şi poate fi sancţionată, în funcţie de gravitatea faptei, cu excluderea din profesie, dacă faptele nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, iar actele de executare efectuate în acest interval sunt nule de drept”, mai prevede proiectul de OUG.

 

CITIȚI ȘI:

Bugetul pentru 2024 a fost publicat în transparență decizională. Ce cheltuieli și ce venituri estimează statul