Trans-Apuseana, cel mai scump drum județean din România, abia inaugurat, trebuie reparat. Motivul, două specii de broaște au încurcat socotelile autorității. Buhaiul de baltă este capul răutăților, pretinde că nu poate trece șoseaua în condiții de siguranță. Pare rizibil, dar nu e. În Olanda, de exemplu, buhaiul și alte batraciene sunt considerate vitale pentru lanțul trofic. Amenzile pentru uciderea din culpă a unui orăcăitor sunt groaznice, ca și lipsa accesului inclusiv prin proprietăți în perioada de migrație.
Cel mai nou drum din Apuseni și, totodată, cel mai scump drum județean trebuie refăcut pentru că buhaiul de baltă nu poate traversa în siguranță. Vorbim despre două specii protejate buhaiul de baltă cu burtă roșie și cel cu burtă galbenă. Broaștele au rămas captive fără voie în camerele de cădere de pe șosea, unde se scurg apele pluviale.
Aceasta este una dintre camerele de cădere, unde broaștele pot intra în apă, dar nu mai pot ieși. Soluția se vor face pereți înclinați sau scărițe speciale, ca în amfibienii să își poată continua drumul în siguranță, explică un expert.
Pe porțiunea dintre kilometri 5 și 37, constructorii au făcut pereții la 90° deși, conform acordului de mediu, trebuiau să fie înclinați la 45° sau prevăzuți cu scărițe speciale pentru amfibieni. Turiștilor, mai că nu le vine să creadă că broaștele au devenit victimele unor detalii tehnice.
Buhaiul cu burtă galbenă și cel cu burtă roșie au devenit beneficiarii celor mai scumpe scărițe de evacuare din istoria infrastructurii românești. În fiecare an, în special în lunile aprilie-mai, sute de broaște sunt ucise de mașini pe acest drum. Unele ONG-uri au cerut chiar instalarea de panouri sau pasaje ecologice pentru protecția lor. Consiliul Județean Alba recunoaște problema și promite că o va rezolva.
Lucrările au fost finalizate anul trecut. Vor face acele pene de beton pe cele 26 de cămine de cădere de către constructor, fără niciun fel de cheltuială. Transapuseana are 78 de km și leagă Aiudul de zona Bucium-Abrud din județul Alba. Construcția a avut nevoie de o investiție de 73 de milioane de euro, din care 80% finanțată prin fonduri europene.