Când sunt Floriile în 2026, dar și cum se calculează ziua în care pică Paștele. Cele două sărbători nu au o dată fixă

Sărbătoarea de Florii este una importantă pentru creștini, fiind celebrată în fiecare an în ultima duminică înainte de Paște. Doar că, spre deosebire de alte sărbători religioase, Floriile și Paștele nu au o dată fixă. Ea diferă de la an la an și este calculată de către Biserica Ortodoxă Română (BOR) după niște criterii bine stabilite. Data sărbătorii Paştelui a fost stabilită la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, în anul 325 d.Hr., fiind fixată în prima duminică de după luna plină ce urmează echinocţiului de primăvară.

Data la care este stabilit Paștele și, implicit Floriile, depinde de două fenomene astronomice importante, unul cu dată fixă, echinocţiul de primăvară, care are loc pe 21 martie și unul variabil, prima lună plină ce apare după acest echinocţiu, cunoscută drept „luna plină pascală”. Deplasarea Lunii în jurul Pământului face ca data Învierii Domnului și data la care sunt sărbătorite Floriile să fie diferite de la un an la altul.

EXCLUSIV În pragul moțiunii de cenzură, Diana Buzoianu face angajări pe repede înainte la Apele Române. Directori numiți prin procedură simplificată, în loc de concurs, așa cum cere legea

06:30

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Trebuie să vină obligatoriu extratereștrii atunci când se termină războiul din Ucraina”

06:30

Acest mod de calcul a fost folosit până în 1582, când Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, deoarece vechiul calendar iulian producea o întârziere anuală. Anul astronomic este cu aproximativ 11 minute mai lung decât anul iulian, ceea ce duce, la fiecare 128 de ani, la acumularea unei zile în plus.

Reformele lui Papa Grigore al XIII-lea au readus echinocţiul de primăvară la data de 21 martie, iar calendarul gregorian a fost adoptat treptat de întreaga lume creştină, cu excepţia Patriarhiei Ierusalimului, Bisericii Ortodoxe Ruse și Bisericii Ortodoxe Sârbe, care folosesc încă calendarul neîndreptat. BOR a trecut la calendarul gregorian în anul 1924.

Pentru a fi excluse diferențele dintre aceste biserici ortodoxe și pentru a menține o unitate în ceea ce privește data sărbătorii Paștilor, Bisericile ortodoxe care au adoptat calendarul îndreptat au stabilit, în anul 1927, ca Paştele să fie serbat în toată creştinătatea ortodoxă după pascalia stilului vechi, adică în același timp cu Bisericile rămase la calendarul neîndreptat, potrivit Doxologia.ro.

Când pică Floriile, în 2026

Sărbătoarea de Florii este una dintre cele mai importante zile din calendarul creștin-ortodox, fiind prăznuită mereu în duminica de dinaintea Paștelui și deschide Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, perioada de pregătire spirituală intensă pentru Învierea Domnului.

În 2026, Paștele ortodox este celebrat pe 12 aprilie, astfel că duminica Floriilor pică pe 5 aprilie.

Semnificația Floriilor

Duminica Floriilor are o semnificație aparte pentru creștini. Potrivit scrierilor religioase, Iisus a intrat în Ierusalim călare pe un asin, iar mulțimile L-au întâmpinat cu ramuri de măslin și strigând… „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului!”.

Gestul său simboliza recunoașterea Sa ca Mesia și Împărat spiritual al poporului. În acea vreme, era obiceiul ca un rege victorios să fie primit astfel în cetate, însă Iisus a ales un mod smerit de a intra.

Intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. Duminica Floriilor are, astfel, o dublă semnificație.

Pe de o parte, este o sărbătoare luminoasă, plină de speranță și recunoștință, iar pe de altă parte anunță începutul Săptămânii Patimilor, perioadă solemnă și plină de evlavie din anul bisericesc.

FOTO – Caracter ilustrativ: Alexandra Pandrea

În trecut, Duminica Floriilor, începutul Săptămânii Patimilor, era numită și Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez, pentru că în această zi, cei care urmau să se boteze mergeau cu mare solemnitate la episcop spre a-i cere să fie admişi la botez, iar acesta le dădea să înveţe Crezul. De asemenea, mai era numită și Duminica graţierilor, pentru că, în cinstea ei, împăraţii acordau graţieri.

Tradiții și superstiții de Florii

În țara noastră, de Duminica Floriilor, credincioșii merg în număr mare la biserică, iar postul se ușurează prin dezlegarea la pește, astfel că masa de duminică este adesea una festivă. Totodată, se spune că vremea din Duminica Floriilor anunță cum va fi de Paști, dacă este cald și frumos, și sărbătoarea Învierii va veni cu vreme bună.

O altă credință veche spune că nu este bine să se planteze nimic în pământ în această zi, pentru că roadele nu vor fi bogate. Sărbătoarea Floriilor mai este numită în popor şi „Nunta urzicilor”, pentru că urzicile înfloresc în această zi şi nu vor mai fi bune de mâncat.

Una dintre cele mai populare tradiții de Florii este sfințirea ramurilor de salcie, care înlocuiesc, de fapt, ramurile de măslin şi finic, care nu se găsesc în România. Pe de altă parte, există și legendă despre ramurile de salcie. Potrivit acesteia, salcia s-ar fi făcut punte peste un râu pentru Maica Domnului, ajutând-o să îşi continue drumul. Drept mulţumire, Fecioara Maria a dăruit sfinţenie salciei.