Care este efectul migrației lucrătorilor din Asia în România? Portretul-robot al muncitorului străin

Muncitorii din sudul și sud-estul Asiei vor să lucreze în România, sunt tineri, jumătate dintre ei învață limba română, iar unu din trei și-ar dori să rămână mai mult timp în țară, potrivit celui mai recent studiu care analizează impactul migrației acestei categorii de lucrători asupra economiei locale.

Trei sferturi dintre muncitorii din sudul și sud-estul Asiei care lucrează în România sunt bărbați, arată studiul „Muncitorii din Asia – soluție pentru deficitul de forță de muncă din România”, realizat de Platforma de Migrație EWL și Centrul de Studii Est-Europene de la Universitatea din Varşovia.

Potrivit datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), în 2021 s-au depus 59.557 de cereri pentru eliberarea avizului de angajare, cu 107.2% mai multe decât în primul an al pandemiei, 28.739, ceea ce reprezintă o valoare record pentru ultimii cinci ani.

SOCIAL Orașul din România care crește taxa de gunoi cu 70% de la 1 ianuarie. Acești localnici vor plăti sute de lei în plus

10:28

POLITICĂ În Ajunul Anului Nou, Călin Georgescu merge la poliţia din Buftea să semneze controlul judiciar

10:26

Astfel,

• 962 de avize de angajare au fost eliberate (+82.0%)
• 42292 de avize eliberate din cota stabilită pentru anul 2021
• grad de realizare a cotei stabilite 84.58%

Pentru 2022, guvernul României a stabilit un obiectiv de 100.000 de permise de muncă eliberate de IGI, pentru a suplimenta deficitul de forță de muncă locală.

În ceea ce privește țara natală, o proporție semnificativă a respondenților provine din India (18%), Vietnam (17%), Bangladesh (16%), Pakistan (15%) și Nepal (14%), arată rezultatele studiului.

Construcțiile domină la capitolul domenii în care sunt angajați cetățenii asiatici, în proporție de 39%, apoi urmează servicii (14%) şi logistică şi transport (11%, inclusiv logistica depozitelor).

Potrivit studiului, ei sunt angajați ca muncitori în producție (57%) și în sectorul serviciilor (22%). După ce au ajuns în România, mulți au continuat să lucreze în aceeași profesie ca în țara lor de origine.

Cei mai mulți cetățeni asiatici care lucrează în România sunt tineri. Vârsta medie a acestora este de 27 de ani, iar cel mai mare grup (60%) este format din persoane între 26 și 35 de ani.

Cele mai mari provocări

Cercetările arată că angajații care provin din țări asiatice sunt mulțumiți de condițiile de angajare din România. Mai mult de jumătate dintre ei (53%) intenționează să recomande rudelor și prietenilor să lucreze în această țară. Unul din trei respondenți ar dori să rămână în România cel puțin doi ani și 7% plănuiesc să se stabilească definitiv în țară.

„Cu sprijinul potrivit din partea instituțiilor guvernamentale și al societății, ei se vor adapta pe termen lung la piața muncii din România. Acest lucru va avea un efect foarte pozitiv asupra dezvoltării economice a României”, subliniază Michalina Sielewicz, Director Dezvoltare Internațională la Platforma de Migrație EWL.

Aproape o treime dintre respondenți, 28%, arată că bariera lingvistică este una dintre cele mai mari provocări și 40% recunosc că pot vorbi limba română cel puțin la nivel comunicativ de bază. Deloc surprinzător, 52% dintre respondenți au început deja să învețe limba română, în timp ce un sfert dintre ei au spus că se vor înscrie la un curs de limbă în viitorul apropiat.

„Sperăm ca rezultatele acestui studiu să ajute la o mai bună înțelegere a situației și să fie benefice pentru angajatorii români. Rapoartele și analizele EWL au ca rezultat cele mai bune practici în domeniul ocupării forței de muncă, definesc standarde contemporane și modalități de implementare a acestora de către angajatori și autorități”, spune Michalina Sielewicz.

Studiul a fost realizat în urma analizării rezultatelor cercetării sociologice „Muncitori din Asia – soluție pentru deficitul forței de muncă din România”, care a fost efectuat în perioada 12-23 septembrie 2022 la București, Craiova și Cluj-Napoca de către Platforma de Migrație EWL și Centrul de Studii Est-Europene de la Universitatea din Varșovia. Au fost chestionați 400 de cetățeni din țările din sudul și sud-estul Asiei care și-au găsit un loc de muncă în România.