Care sunt cele mai bune sisteme de PENSII din Uniunea Europeană și unde se află România

Mai multe state din Uniunea Europeană (UE) au implementat modele care uşurează pasul către pensionare, oferind diverse variante flexibile de lucru cu mult înainte de atingerea pragului legal de retragere din câmpul muncii.

Conform unor studii recente, pensionarea este unul dintre cele mai stresante evenimente din viață, aflându-se pe locul 10 (din 43) pe scala Holmes-Rahe, alături de divorț.

Din cauza stresului generat de această schimbare bruscă, în multe ţări europene s-au căutat şi chiar găsit soluţii care să faciliteze tranziția de la munca activă la pensionare. Acest lucru implică, în general, mai puține ore de lucru, noi forme de implicare socială sau securitate financiară suplimentară, prin intermediul fondurilor de pensii.

CONTROVERSĂ Maia Sandu îl acuză pe Putin că folosește pașapoartele ruse pentru Transnistria ca instrument de recrutare pentru războiul din Ucraina

19:29

NEWS ALERT Oana Gheorghiu atacă Gândul. Sugerează că publicația noastră este plătită să o denigreze și publică un text plin de greșeli factuale despre Schwarz. Gândul îi demontează minciunile și publică date noi

19:28

De exemplu, Slovenia e o ţară în care vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, la fel ca şi în România. De la începutul anului viitor guvernul de la Ljubljana va implementa un nou set de reguli pentru angajaţii cu vârsta de peste 58 de ani, precum și pentru cei cu peste 35 de ani de vechime.

Astfel, din 2026 va intra în vigoare o nouă lege care introduce așa-numitul model 80-90-100, ceea ce înseamnă lucrul a 80% din orele de lucru, 90% din salariu și 100% din contribuțiile plătite.

Persoanele care îndeplinesc cerințele de vârstă sau vechime în muncă vor putea astfel să aleagă la locul de muncă dacă doresc să lucreze șase ore pe zi sau să aibă liber vinerea şi, implicit, un weekend prelungit… și fără să piardă din cuantumul viitoarei pensii.

Mai mult, până în 2028 este planificată o extindere suplimentară a măsurilor, cum ar fi un supliment pentru lucrul în zilele de sâmbătă, o primă obligatorie de Crăciun și o săptămână de lucru de 30 de ore.

Proiectul este inspirat de experiențele din Islanda, Irlanda și Germania, unde practici similare au avut rezultate pozitive la nivelul populaţiei şi nu au afectat procesul de producţie.

Un alt exemplu interesant este în Japonia, acolo unde una dintre cele mai faimoase filosofii de acolo se numește ikigai și este adânc înrădăcinată în cultura niponă. Termenul poate fi tradus ca „motivul de a trăi” și este o combinație între ceea ce iubim, ceea ce știm să facem bine, de ce are nevoie lumea și ce ne poate aduce o recompensă – care nu trebuie neapărat să fie financiară.

Mulți vârstnici japonezi își găsesc „ikigai” tocmai continuând să muncească sau implicându-se în activități sociale, chiar și după ieșirea la pensie. Pentru ei, munca nu este doar o chestiune de supraviețuire economică, ci o modalitate de a menține scopul, contactele sociale și structura zilnică a vieții.

În țara noastră, sistemul de pensii se bazează pe patru piloni, primii doi fiind obligatorii și incluzând contribuții din salariu, în timp ce al treilea şi al patrulea constau în fonduri de pensii facultative şi, respectiv, ocupaţionale, scrie Fanatik.

Ultimele două au devenit din ce în ce mai importante, ca modalitate de a crea o securitate financiară suplimentară, iar un avantaj în plus este dat de faptul că statul încurajează pensiile facultative prin contribuţii deductibile fiscal în limita a 400 de euro pe an.

Pe de altă parte, olandezii au venit cu un concept de muncă tranzițională, ceea ce înseamnă că un lucrător de 50 sau 60 de ani își poate reduce orele de lucru, în timp ce venitul său este stabilizat printr-o combinație de salariu și pensie. De exemplu, o profesoară din Utrecht, după 35 de ani de muncă, nu mai este obligată să predea norma 20 de ore pe săptămână. În schimb, poate alege să lucreze numai trei zile, iar sistemul de pensii compensează diferența.

Statisticile arată că Olanda este țara cu cel mai mare număr de lucrători cu jumătate de normă din zona euro. Până la 42% dintre angajați lucrează cu jumătate de normă, iar ponderea este deosebit de mare în rândul femeilor (63%).

Între 2013 și 2024, numărul pensionarilor care lucrează a crescut de la 105.000 la 254.000, ceea ce demonstrează popularitatea soluțiilor flexibile.

Conform unui studiu realizat de centrul olandez de pensionare Netspar, lucrătorii activi care au folosit munca de tranziție au raportat o sănătate mintală mai bună, mai puțină anxietate legată de bani și o adaptare ulterioară mai ușoară la viaţa de pensionar.

Pe de altă parte, angajatorii au beneficiat de pe urma păstrării pe termen mai îndelungat a angajaților cu experiență, inclusiv a transferului de cunoștințe către generațiile mai tinere.

Sursa foto – caracter ilustrativ: Shutterstock