Care sunt simptomele hantavirusului. Epidemia ar fi ajuns la granița României

Infectia cu hantavirus este o boală virală transmisă de rozătoare, care poate afecta grav plămânii sau rinichii. Primele simptome seamănă adesea cu o gripă severă, ceea ce face boala greu de identificat în faza inițială. Epidemia ar fi ajuns la granița României. Recent, autoritățile ucrainene au anunțat că în fiecare an se înregistrează zeci de cazuri de hantavirus în țară. Specialiștii subliniază importanța măsurilor de prevenție.

Care sunt simptomele hantavirusului

Primele simptome seamănă adesea cu o gripă severă, ceea ce face boala greu de identificat în faza inițială. Specialiștii OMS și ECDC spun că pacienții pot prezenta:

UTILE Trandafirii vor avea flori mari și nu vor face pete neagre dacă sunt stropiți cu un produs banal din bucătărie

09:17

ULTIMA ORĂ Siegfried Mureșan, atac frontal la Grindeanu sâmbătă dimineață: „Speră că îl votăm de teama alegerilor anticipate. Nu o vom face”. Ce spune despre sondaje

09:05

• febră mare
• frisoane
• dureri musculare puternice, în special la nivelul grupelor musculare mari, cum ar fi coapsele, șoldurile, spatele și uneori umerii
• dureri de cap
• amețeli
• greață și vărsături
• diaree, vărsături, greață, dureri abdominale
• dureri abdominale
• stare accentuată de oboseală
• frisoane

În formele grave, infecția poate evolua rapid către probleme respiratorii severe, acumulare de lichid în plămâni, scăderea tensiunii arteriale și insuficiență respiratorie. Unele tulpini pot afecta și rinichii, provocând hemoragii sau insuficiență renală acută.

Medicii avertizează că simptomele pot apărea la una până la șase săptămâni după expunere, însă există cazuri în care perioada de incubație a ajuns și la opt săptămâni.

Febra hemoragică cu sindrom renal reprezintă o afecțiune severă, potențial mortală, care afectează rinichii. Simptomele apar de obicei în 1-2 săptămâni de la expunere, dar, în cazuri rare, pot persista până la 8 săptămâni, potrivit Farmacia Tei.

Simptomele inițiale debutează brusc și includ:

• dureri de cap intense
• dureri de spate și abdominale
• febră și frisoane
• greață
• vedere încețoșată

Persoanele pot avea înroșire a feței, inflamație, ochi roșii sau o erupție cutanată. În cazuri ulterioare, pot apărea:

• tensiune arterială scăzută
• hemoragie internă
• insuficiență renală acută.

Cum este diagnosticată infecția cu hantavirus?

Diagnosticul precoce al infecției cu Hantavirus poate fi dificil, deoarece simptomele timpurii sunt similare cu cele ale altor boli febrile sau respiratorii, precum gripa, COVID-19, pneumonia virală, leptospiroza, dengue sau sepsisul. De aceea, o anamneză minuțioasă și o investigație a istoricului medical, inclusiv a celui de călătorie și a celui de contact cu rozătoarele, sunt esențiale. 

Analize de laborator pentru identificarea hantavirus 

Confirmarea laboratorului se realizează prin teste serologice care detectează anticorpi IgM specifici hantavirusului sau titruri crescânde de IgG, precum și prin metode moleculare, cum ar fi reacția în lanț a polimerazei cu transcriptie inversă (RT-PCR), efectuate în faza acută a bolii, când ARN-ul viral poate fi detectat în sânge.

Care este tratamentul infecției cu hantavirus?

Nu există un tratament antiviral specific autorizat sau un vaccin împotriva infecției cu hantavirus. Tratamentul se concentrează pe monitorizarea clinică atentă și pe gestionarea complicațiilor respiratorii, cardiace și renale. Accesul prompt la terapie intensivă, atunci când este indicat clinic, îmbunătățește rezultatele, în special pentru pacienții cu sindrom cardiopulmonar asociat cu hantavirus.

Sindromul pulmonar cu hantavirus poate cauza dificultăți respiratorii, iar pacienții pot avea nevoie de suport respirator, cum ar fi intubația. 

Pacienții cu febră hemoragică cu sindrom renal pot necesita dializă pentru a elimina toxinele din sânge și a menține un echilibru corect al fluidelor în organism.

Cum se poate preveni infecția cu hantavirus?

Prevenirea acestei infecții se axează în principal pe reducerea contactului dintre oameni și rozătoare. Măsuri eficiente includ:

• menținerea curățeniei în locuințe și spații de muncă
• etanșarea deschiderilor prin care rozătoarele pot intra în clădiri
• depozitarea sigură a alimentelor
• utilizarea unor tehnici de curățare sigure în zonele infestare
• evitarea maturării sau aspirării excrementelor de rozătoare
• umezirea zonelor contaminate înainte de curățare
• o igienă riguroasă a mâinilor.

Ce este Hantavirus și cum se transmite infecția

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, este vorba despre virusul Andes, o tulpină rară de hantavirus întâlnită în principal în America de Sud și considerată singura variantă cunoscută care poate provoca transmitere limitată între oameni, în condiții de contact apropiat și prelungit.

Persoanele contractă infecția cu hantavirus prin expunerea la urină, salivă sau excremente infectate ale rozătoarelor, în special ale șobolanilor și șoarecilor. Riscul cel mai mare de infectare este pentru cei care au contact direct sau locuiesc în zone în care se află urine, excremente sau alte secreții ale rozătoarelor infectate. Rareori, infecția poate fi transmisă și prin mușcături sau zgârieturi de rozătoare ori prin consumul de alimente contaminate.

În România nu a fost confirmat un focar, însă Institutul Național de Sănătate Publică a raportat, între 2023 și 2026, un total de 15 cazuri de infecție cu hantavirus. Supravegherea epidemiologică este în curs de desfășurare în mai multe județe din estul țării, precum Suceava, Iași, Vaslui și Galați.

Recomandarea autorului:

• Sorin Grindeanu: „Există viață și fără Ilie Bolojan, chiar dacă există un cor mare de lăudători”/”Nu am avut nicio înțelegere cu AUR”/„Mi-aș dori mai degrabă un guvern stabil decât unul rapid”